Mă prostiţi, dar mă tratez.

norocAr fi putut să fie o postare despre politică. Nu încă. Nu acum.
Nu voi, prietenii mei din virtual, vreţi să mă prostiţi.. Încearcă asta „ziariştii” nou apăruţi, cu nimic mai buni decât musiu Cristoiu şi găina lui, cel care a dat tonul presei de proastă calitate. Păcat că s-au coborât standardele de dragul ratingului. Ori că manipularea „proştilor”  e în creştere.
Imi amintesc că madam Urania, cea care are boală pe unele zodii, la începuturile faimei personale, prognozase ceva teribil  pentru copiii mei. Cum puii mei erau la bunici şi eu, cloşca, eram singură, am tremurat ca proasta în acea zi şi am dat telefoane peste telefoane. Nu s-a întâmplat nimic şi de atunci refuz să mai citesc horoscoape (deşi Nety, atunci când urmăresc ştirile pe ProTv, încearcă să prezinte faţa bună a previziunilor). Nu mai cred în ele. M-am tratat prin experienţa proprie şi am scăpat de o grijă.
Îmi amintesc şi de articolele scrise în ajun de sărbători religioase. Încerc să accept că nu e frumos să munceşti  atunci când biserica spune. În semn de respect. Încerc să înţeleg (parţial) că nu poţi spăla rufe ori vase nici măcar cu maşina, căci nu spălatul deranjează ci apa murdară scursă habar nu am unde înafara canalizării din dotare. Fie. Pentru unii.
Dar când citesc sfaturi stupide de genul: nu trebuie să te piepteni, nu trebuie să duci gunoiul ori nu ai voie să te speli trec pe tratament personal de refuz. Mă amuz.
Ultima chestie citită: nu ai voie să-ţi tai unghiile duminica. De ce? Citat de aici: „Se spune că, tăindu-ţi unghiile în această zi, tai de fapt legătura cu îngerul tău păzitor” Păi dacă legătura mea cu îngerelul stă în unghii, am încurcat-o. Zău!
Dar nu despre cele de mai sus voiam să vă spun. Mie-mi place să vă povestesc de ale mele. Şi să vă cer ajutorul.
E plină lumea de superstiţii. Pe cea cu pisica neagră nu o am căci am trei pisici negre în casă. Cu întorsul din drum, idem, căci sunt cam uitucă. Cu imprumutatul banilor în zi de luni, am verificat doar dând. Fără probleme. Sper să le aibă cei care cer repetat. Nu de alta, dar nu-i nici frumos, nici sănătos.
Nu-mi amintesc altele pe moment. Poate mă ajutaţi şi aici.
Concluzia de rigoare: nu cred în superstiţii.
Dar…
Eram eu în tabără la Eforie Sud. Tabără gratuită de trei luni (!) pentru copiii bolnavi. Anii 54, 55, oricum înainte de a pleca ruşii din ţară (zic asta pentru că îi ascultam seara cântând la armonică şi că ne plăcea). Trei ani am fost în acele tabere şi nu mai am pe cine să întreb dacă eram bolnavă sau eram pe pile.
Revin. Îmi amintesc multe chestii: cântecul mateloţilor, broaştele stâlcite de pe drum. livada de caişi, imortelele, mirosurile de scoici împuţite prin sertare, regimul drastic căci ni se luaseră hainele personale la intrarea în duş şi la ieşire primiserăm fiecare pantaloni scurţi, bleumarin, cu bluză albă, etc. Am şi poze ca să vă conving. Prefer să mă credeţi.
Nu despre tabără vreau să vă spun. Doar despre superstiţia căpătată şi nicicând tratată.
Cineva, habar nu am cine, copil cu siguranţă, a zis că dacă umbli doar cu un pantof, papuc, încălţat vei avea o moarte în familie. Eu, precoce cum mă ştiţi, am defilat printre paturi ca să demonstrez că superstiţia e o prostie. Aveam cam şapte ani şi convingeri ferme 🙂 Peste un timp au venit părinţii ca să mă ia acasă căci începeam şcoala. Atunci am aflat că moşu’, tatăl tatălui meu, a murit în lipsa mea. Ani de zile am uitat întâmplarea şi doar când mi-am văzut copiii săltând pe un pantof mi-am reamintit povestea. Să vă spun că am remuşcări?
Întrebare. Aveţi superstiţii? Aveţi argumente?
Şi nu în ultimul rând, dimpotrivă: aţi umblat doar cu un papuc şi nu s-a întâmplat nimic? Mie mi-e frică să mai încerc. Vreau să mă tratez!

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Aiureli și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

40 de răspunsuri la Mă prostiţi, dar mă tratez.

  1. abisurile zice:

    O groază de superstiţii ! Aşa am fost crescută. Şi eu ştiam chestia cu papucul şi n-am îndrăznit până acum sa dovedesc contrariul 😉 Superstiţiile sunt caracteristice locului. De exemplu în Franţa nu se deschid umbrelele să se pună la scurs în casă, birou, etc…

  2. Drugwash zice:

    Superstiţiile pot fi demolate doar aflîndu-se rădăcina lor reală, care de multe ori duce foarte departe în trecut şi chiar pe alte teritorii. Unele sînt pur şi simplu tîmpenii în contextul zilelor noastre, cînd condiţiile de atunci de cînd au apărut s-au pierdut de mult (presupunînd că au avut valabilitate cîndva şi nu sînt invenţiile unor copii hiperactivi intelectual). Altele poate au rămas încă valabile cel puţin ca principiu. Dar cine le ia pe toate în serios cu religiozitate fără să gîndească nici măcar o secundă dacă mai au vreun sens, e pur şi simplu… nu mai spun. 😉

    • vax-albina zice:

      Nu am aflat nimic nou. Doar generalităţi poţi?

      • Drugwash zice:

        Avînd o minte înclinată spre ştiinţă şi nu spre religie, am preferat dintotdeauna să dau ‘reject’ superstiţiilor fără să mă intereseze provenienţa lor. În familie, în copilărie, am trăit de prea multe ori conflicte generate şi de superstiţii aşa că am o mare boală pe ele şi pe cei care pun botu’.
        Aşadar informaţii precise nu am de unde să ofer. Dacă asta aşteptai, îmi pare rău să te dezamăgesc.

  3. Cred că a fost o coincidență nefericită în cazul papucului. Oricare dintre noi a făcut câțiva pași cu un singur papuc, pantof, sanda,cel puțin până l-a încălțat pe celălalt 🙂
    Povestiți atât de frumos, încât îmi pare rău că nu am cu ce să exemplific o superstiție. O întâmplare ciudată, inexplicabilă, din copilărie am. De-abia aștept să deschideți subiectul! 🙂

    • vax-albina zice:

      Consideraţi subiectul deschis. Vă vom urmări cu interes.

      • Mulțumesc, nu pot să refuz invitația! : )
        Pe scurt, telegrafic și fără bigudiuri stilistice – pentru a nu va ocupa spațiul și timpul – lucrurile s-au petrecut cam așa:
        Eram puțin mai mare decât dvs când cu întâmplarea din tabără, să zicem vreo 10 ani, când am plecat cu bunica în vizita la o mătușă (nora ei) în celălalt capăt de sat. Odată ajunse, ne dăm seama că mătușa nu e acasă, toate ușile încuiate. Bunica se odihnește puțin de lungul drumului pe treptele casei, iar eu merg la geamul camerei în care, de regulă, stătea mătușa peste zi. Soarele era în amurg dar lucea puternic în fereastră. Imi fac palmele streașină și privesc înăuntru. Așezat pe pat, un bătrân cu păr, barbă și mustață albe se uită spre mine. Eu îl întreb, ca și cum ar fi fost lucrul cel mai firesc să fie acolo: ”Mătușa e acasă?” . ”Nu, nu e acasă” mi-a răspuns. I-am spus asta bunicii, dar nu m-a crezut. Plecăm și, după câțiva pași ne întâlnim cu mătușa. Îi spun și ei. Ne întoarcem, intrăm în casă și căutăm peste tot, inclusiv sub pat, nimic…
        Să zicem că imaginea bătrânului a fost o iluzie a razelor de soare reflectate în fereastră (deșI n-a fost), dar glasul? L-am auzit foarte clar.
        Nu mai spun că după aceea, a trebuit să suport toate glumele și ”spiritele” familiei. Nu, nu mă făceau mincinoasă, spuneau doar că am o imaginație bogată. 🙂

  4. Sonia zice:

    Nu sunt și nu am fost niciodată supestițioasă. Cu toate astea, în facultate, s-a întâmplat să pic un examen după ce în noaptea de dinaintea lui visasem ceva cu un tren. Ei bine, trenul ăla și teama de a nu-mi apărea în vis mi-a făcut multe nopți albe în studenție și, trebuie să recunosc, deși sunt convinsă că este o prostie, nici în zilele noastre nu mă simt confortabil când îl visez. 🙂

  5. 9 zice:

    Nu, nu cred în superstiţii. 🙂 Dar asta nu înseamnă că ceea ce cred eu e corect. )

  6. luciastroila zice:

    Eu cred că noi influenţăm superstiţiile. Cu cât credem mai abitir în ele, cu atât le gasim mai multe influenţe în viaţa reală. Nu o ştiam pe asta cu pantoful. Şi nici pe aia cu unghiile. Eu în general mi le aranjez duminica, e ziua în care am mai mult timp.

  7. Lorelei zice:

    Nu lucrez in zile de duminica sau de sarbatoare, nu pentru ca as fi mega credincioasa ci pentru ca de fiecare data cand am lucrat cate ceva in zilele cu pricina mi-a mers foarte prost. Un exemplu: m-am apucat intr-o duminica sa imi tund catelusa cu masina de tuns si a ajuns bucatele masina

    • vax-albina zice:

      Uau. Bine că a scăpat căţeluşa. Putea fi mai rău.
      În tinereţe, pe vremurile alea, se muncea şi duminica. Mai ales duminica pentru a ţine oamenii ocupaţi. Oare de aia ne merge tuturor, ca naţie, cam aiurea?

      • Lorelei zice:

        Sincer suntem obisnuiti cu zilele libere si cu scuzele gen e sarbatoare deci nu trebuie sa lucrez. Cel putin asta este impresia mea. Daca este sa o luam logic sunt multe multe persoane pe planeta asta care nu au nici cea mai mica legatura cu crestinismu si nu patesc nimic. Pana la urma totul tine de obiceiuri deja formate si insusite.

  8. Nu ştiu multe superstiţii şi nici nu ţin cont de ele. Aşa că nu prea am ce povesti, din păcate. Pot spune doar că nu pun maşina de spălat în funcţiune şi nici aspiratorul în zile de sărbătoare. Dar asta nu e superstiţie. Ah, şi mi-a mai rămas de la bunica din vremea când mergeam de Paşte la ea: în Vinerea mare nu mănânc urzici şi nici nu folosesc oţet în mâncare.

  9. Nu te gândești că dacă ai trei pisici negre și toate traversează, din când în când drumul, câți oameni sunt tentați să se întoarcă din cale? Eu n-aș face-o nici într-un caz, fiindcă nu cred decât în coincidențe.

    • vax-albina zice:

      Hei. Sunt pisici de apartament. De geam ori de balcon. Omenirea e salvată.
      Imi place să cred în coincidenţe.

      • Okei, am înțeles! Și eu am avut două pisici negre, consecutiv, cât am stat la casă. Pe una a călcat-o mașina, în timp ce traversa drumul. Aș ține și la apartament, dar mi-e mai greu.

        • vax-albina zice:

          Eu m-aş mai gândi. Pisica se spală singură, nu trebuie scoasă la plimbare, e curată şi are nevoie doar de hrană şi mângâiere. Ştii că torsul pisicii ne ajută sa scăpăm de boli? Se pare că frecvenţa acestuia e identică cu cea a unor organe şi astfel se repară dezechilibre. Vreau să cred asta şi nu am fost la doctor din 99 (cu o excepţie). Parol. Dar e posibil să fie tot o superstiţie.

  10. Vienela zice:

    Atat mama, cat si bunica mea aveau mii de superstitii pe care incercau (probabil involuntar) sa ni le bage pe gat: cea cu papucul, cutitul cu taisul in sus – care inseamna cearta, maturat prin casa si impins gunoiul dintr-o camera in alta sau fluierat in casa – ramane casa pustie, dus gunoiul seara – saracie, diverse vise cu tot atatea semnificatii, pisica neagra – ghinion, preotul – la fel… Copil fiind, din spirit de fronda si pentru ca am iubit cu tot sufletul o pisicuta neagra, am facut toate pe dos, sfidand astfel temerile mamei. Tin minte ca ma bazam pe un fir logic: cat ghinion au familiile preotilor, daca ii vad zilnic? :)))
    Mi le-am amintit, asa cum spui si tu, abia cand mi-am vazut copilul facand una sau alta… 🙂 Spre norocul meu, nimic nu s-a lipit de mine. Ma tem pentru cei dragi si am o frica teribila la cutremure. In rest, mai nimic… :)))

    • vax-albina zice:

      O, da. Le ştiam şi mi le-ai reamintit. Superstiţia cum să nu dai cuiva, direct, obiect ascuţit – de la ac la cuţit- ca să nu te cerţi. Dădeam, dar aveam o strângere de inimă de la „regulile” memorate. Şi îmi mai amintesc una: fiul meu se juca de-a cavalerii; avea săbii, scut, pelerină şi îşi făcea mască din sita cu coadă din bucătărie. Femeia care îl îngrijea câteva ore pe zi îmi spunea să nu mai pună sita în faţa obrazului că se prosteşte. Mno. Nu e prost, dar putea fi un geniu, nu?

  11. Pingback: Pisicuta, pis, pis, pis | Blog de pisici

  12. irenadaiana zice:

    Buna intrabarea. Eu da , am patit-o. Cand a murit mama mea , Dumnezeu s-o odihneasca , toata ziua am umblat intr-un papuc. Faceam curatenie , eram cam in scurt cu timpul era in ajun de Paste si imi tot scapa un papuc , pana la urma am mers asa cu un picior gol gandindu-ma ca sunt prostii astea si ca nu mai are ce parinte sa-mi moara ca tata se dusese deja iar pe mama o stiam sanatoasa. ( Superstitia mea spunea ca-ti moare un parinte). In noaptea aia insa mama mea a murit. Nu stiu daca din cauza papucului meu dar de atunci mai bine desculta de tot decat intr-un picior. Pe de alta parte la fel de bine 13 imi poarta noroc , cu pisicile n-am nicio problema , cu popii nu prea ma intalnesc decat cand vine cate unul cu vreun dosar de dauna si atunci se cheama ca a fost ghinionul lui – dar nici popii nu mai sunt ce erau odata- cutitul nu se da cu taisul din ratiuni de protectie , sa nu se impiedice si sa cada cineva fix in el , cu acul e aceeasi poveste , sarea de se varsa e din vremuri stravechi cand sarea valora aur si era vai si amar daca o varsai. Inca mai am temeri cu fluieratul in casa , mi-e frica de singuratate. Moartea e singura ce-mi da fiori , restul se trateaza sau vorba unei reclame , pentru restul exista mastercard. 🙂

    • vax-albina zice:

      Vai. Nu pot să cred. Sper că mă păcăleşti. Şi eu care voiam să scap de superstiţie. Mai aştept.
      Îmi plac celelalte explicaţii. Le accept. Inclusiv cea cu numarul 13 care îmi poartă noroc. Fata mea, norocul meu, e născută în zi de 13.
      Poate şi moartea e un fel de superstiţie. Poate e doar o trecere.

  13. Alex Ciocan zice:

    Perfect de acord cu tine, macar in ceea ce-l priveste pe domnul Cristoiu!!

    • vax-albina zice:

      Cristoiu nu e prost. Scrie ceva gen sofism combinat cu maieutică. Cristoiu e clar ţintit pe Iohannis. Fără efect . Chiar cred că are probleme cu prostata, vârsta deh, şi scrie în loc să doarmă. Eu (in locul echipei Iohannis) l-aş da în judecată pentru ipocrizie, promovare mincinoasă, minciună, manipulare, calomnie şi hărţuire.

  14. qwykx zice:

    ar trebui diferentiate programele mentale (superstitiile) care pana la urma se formeaza ca egregor si ne influenteaza vietile daca nu le anulam mental din start, de ratiuni corecte din p.dv. religios
    cum ar fi odihna de duminica, in care este o lipsa de respect sa muncesti, in primul rand pentru ca are o logica biologica, la 7 zile organismul isi reinnoieste anumite procese, cum daca tu nu-i dai niciun ragaz, cand 6 zile pe saptamana muncesti?, apoi, este ziua lui Dumnezeu, adica pana la urma a ta, „fiindca ce-i dai Lui tie iti dai!”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s