Cred că e momentul să pricepem. Petre Țuțea.

Definiții la care ader. Poate ne folosesc în haosul de azi.

DEMOCRAȚIE

”N-ar trebui sã se vorbeascã așa de mult
despre democrație. Eu, în materie de democrație, nu am nici o pãrere personalã. Mã bizui pe doi gânditori clasici. Pe Platon și pe Aristotel. Platon susține cã sunt trei forme de guvernãmânt degenerate: tirania, oligarhia și democrația. Aristotel spune cã democrația este sistemul în care face fiecare ce vrea.”
Bergson e mai cuviincios ca Aristotel și
zice cã democrația e singurul sistem compatibil cu libertatea și demnitatea umanã, dar are un viciu incurabil: n-are criterii de selecțiune a valorilor.”

”Deci democrația e sistemul social în care face fiecare ce vrea și-n care numãrul înlocuiește calitatea…Triumful cantitãții împotriva calitãții.
Eu, cât aș fi de aristocrat în gândire, politic trebuie sã fiu democrat. Masa e absolutã; fiecare prost luat în parte e un prost și atât. Dar toți proștii ãștia, luați împreunã, sunt un principiu istoric. Prin însãși ordinea ei ideologicã, democrația îl obligã pe idiot sã stea alãturi de geniu și sã-i poatã zice: ce mai faci, frate? Partea proastã este cã oamenii de excepție pot ajunge captivi în cirezile democrate.”

”Democrația e imperfectã, dar fãrã ea e greu de viețuit. Este un soi de haos suportabil.”

Să ne fie de bine.


Acest articol a fost publicat în Literatură, Politică de baltă, Vorbe, vorbe, vorbe... și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Cred că e momentul să pricepem. Petre Țuțea.

  1. Drugwash zice:

    Cu un singur lucru din cele de mai sus sînt de acord:
    „N-ar trebui să se vorbeascã așa de mult despre democrație”.

    Şi asta fiindcă nu există nicăieri în lume nici un strop de democraţie – fie ea reală sau pervertită.
    Întreaga planetă a fost, este şi va fi în veci sub tiranie. Punct.

    • vax-albina zice:

      Poate îți place citatul:
      Extrema dreaptã, ca și cea stângã, e falimentarã. Omul nu e dispus, de dragul unei minoritãți numite elitã, sã ajungã iobag.
      Nici ultimul mãturãtor nu este dispus sã renunțe la libertate pentru cã în frunte se aflã un tiran care e înțelept ca Platon. Înțelepciunea ãluia e de douã parale. Dacã ãla se realizeazã utopic pe sine, cel de pe stradã suferã.”

      • Drugwash zice:

        Aşa mai merge. 🙂

        Extremele, toate, sînt falimentare prin definiţie. Libertatea însă trebuie explicată detaliat înainte de a o lăsa la îndemîna fiecăruia, pentru a nu produce anarhie. Pentru asta trebuie concomitent cultivat intensiv bunul-simţ şi respectul reciproc.

        P.S. De unde sau cum preiei citatele respective? Observ că e folosit un caracter neobişnuit: ã în loc de ă, unul pe care l-am mai găsit prin diverse subtitrări vechi şi pe care, recunosc, l-am folosit şi eu cu foarte mulţi ani în urmă înainte de a învăţa cum să configurez corect tastatura în română.

  2. Suzana zice:

    Am citit cartea si mi s-au parut idei deosebite. Si unele tare adanci. Citisem un articol, dar nu pot acum sa-l caut, ca nu stiu unde 😦 in care se spunea ca originea tuturor sistemelor care s-au derulat / se deruleaza pe planeta au aceeasi origine cumva, din mintea sucita a unor organizatii. Subiectul e vechi si nu stiu daca imi pot imagina toata hidosenia experimentului ce evident se rezuma la bani si putere pentru unii. Acum, cand ii revad ideile, parca sunt cumva legate.
    Multumesc pentru reamintire. Seara buna!

    • vax-albina zice:

      Tot ce nu știm e posibil. Cât despre bani și putere mai pun un citat:
      Politicul este legat de setea de putere, iar economicul este lupta de interese. Știi cum vãd eu diferența dintre omul politic și cel
      economic? Omul politic este vulturul de sus, iar negustorul, rața de jos care se uitã la el”

  3. albescu zice:

    Mă hazardez să spun niște prostii, probabil. Democrația este un concept precum și economia de piață. N-au nici o relevanță aceste concepte dacă nu au un ingredient esențial. CINSTEA și dacă se poate în plus COMPETENȚA. Cu competența e ușor că ea se măsoară prin nivelul educației. Sistemul de educație poate identifica oameni competenți, desigur, dacă și numai dacă acest sistem este caracterizat prin CINSTE.
    Cu cinstea e mai dificil, aș spune transcendental.
    Am fost de curând în Iordania. Am fost șocat de mărturii de încredere în cinstea celor cu care am interacționat. Am fost la un butic unde nevastă-mea a găsit un costum de baie care i-a plăcut dar care nu știa dacă i se potrivea. Proprietarul, în același timp și vânzător ne-a dat trei variante de costum să le probăm la hotel fără nici o garanție. Ne-a considerat niște oameni cinstiți!!!! Am fost șocat. Veneam dintr-o zonă în care conoționali ai noștrii, unii cam bruneți, la fiecare pas încearcă să te păcălească cu ceva. Aici era o altă lume. Mai târziu, când ghida, o româncă căsătorită cu un iordanian ne-a explicat niște obiceiuri. Căsătoria, cel mai important act (înainte de deces, după opinia mea) are niște reguli în Iordania care promovează cinstea. Îm momentul în care tânărul, căci numai el poate iniția procesul vrea să-și găsească o consoartă rudele apropiate încep să cerceteze familiile care au tinere de măritat. Prima condiție, esențială pentru alegere este ca familia să nu aibă rude pătate de necinste. În felul acesta sunt eliminate și ostracizate familii cu rude chiar depărtate care au încălcate legea. Obiceiul ăsta face parte din lipsa de cinste o catastrofă pentru familii întregi. Asta la musulmani, desigur. Și la o țară care nu are reguli aberante care desconsideră femeia. Femeia, în Iorania, poate cere divorț. Și poate fi liberă după.
    Hai să vedem ce e la noi, din punct de vedere al tradiției creștine. Nimic, care să afecteze relațiile interpersonale. Nu contează, în tradiția noastră ancestrală dacă familia este plină de hoți, criminali sau escroci, totul e ca mireasa să fie virgină. Cu cearceafu la fereastră care nu este suficient de relevant…
    Ce vreau să spun, că poate nu m-ați înțeles, cinstea este un ingredinet esențial, aș spune fundamental, alături de drepturile noatre fundamentale. Nu putem, după opinia mea, să ne bucurăm de drepturi fundamentale dacă nu ne bucurăm de dreptul de a fi cinstiți și de a fi tratați cu cinste.

    • vax-albina zice:

      Interesantă experiența ta. Și concluzia, asemenea. Într-o lume normală cinstea ar fi o obligație, nu un drept. Singura consolare? Cei necinstiți știu că greșesc și mor mai repede. Trebuie să fie groaznic să ai coșmaruri și remușcări.
      PS acesta e un dialog între un naiv și o fraieră. 😀 😀 😀

      • albescu zice:

        Să înțeleg că sunt un naiv ce voi deveni cu timpul un fraier, pentru că și tu ai fost la rândul tău o naivă? Ei bine, eu mă încăpățânesc să rămân un naiv!

Lasă un comentariu