Arhive pe categorii: Pe vremea mea

Ziua învățătorului.

Respectul meu tuturor învățătorilor de carte. Respect pentru cea mai nobilă profesie. Și da. Sec. Cu fetele din clasa mea. Prin 1957, probabil, Școala generală nr 1 Sibiu (Ursuline). Cu invățătorul Sergiu Ciornei, omul deosebit care mi-a îndrumat primii pași. … Continuă lectura

Publicat în Documente, Pe vremea mea, Vorbe, vorbe, vorbe... | 49 comentarii

#30yearschallenge

Mă gândeam să dau o pauză blogului. N-a fost să fie. Răspund provocării. Acum 30 de ani eram la gazeta de perete a trustului, criticată, cum altfel. Cu desene. 😀 Zău, nu glumesc. Întârziam puțin, dar des, nu că aș … Continuă lectura

Publicat în Pe vremea mea, Politică de baltă, Vorbe, vorbe, vorbe... | Etichetat , , , , | 27 comentarii

Catedrala sufletului

Iubeam, cândva, bisericile. Sibiancă fiind, aveam de unde alege. Le vizitam des, cu pioșenie, dar și cu curiozitate. Nimeni nu mă învățase nimic despre religie și despre diferiții Dumnezei. (anii 60-65) și doar în câteva cărți găseam referiri. Atmosfera lăcașelor … Continuă lectura

Publicat în Aiureli, Pe vremea mea, Vorbe, vorbe, vorbe... | 41 comentarii

Uniformele şcolare.

Recunosc. Este cel mai anost titlu pus de mine. Dar problema e serioasă şi nu aş vrea să ne jucăm. Doar acum. Promit. Am citit recent două postări pe bloguri dragi mie. Cum ştiţi că nu am blogroll îmi permit … Continuă lectura

Publicat în Documente, Pe vremea mea, Vorbe, vorbe, vorbe... | Etichetat , | 20 comentarii

Regresăm?

Regresăm! Citiţi versurile din poză. Au apărut în volumul de poezii cenzurate din 1990. Şi DA. Poezia e scrisă de Adrian Păunescu. Suntem în 2013 şi nu văd schimbarea în bine. Cu amărăciune. Update cu explicaţii (orele 18.45) Poezia m-a … Continuă lectura

Publicat în Literatură, Pe vremea mea, Politică de baltă, Vorbe, vorbe, vorbe... | Etichetat | 25 comentarii

Fetelor, dragelor. Mărimea contează.

Toate ideile mele originale au fost scrise pe blog acum un an sau doi. Asta e. Vreţi ceva comun, o chestie pe care o ştim toţi, dar nu o aplicăm? Haideţi să plecăm de la titlu… Nu ştiu dacă ne … Continuă lectura

Publicat în Aiureli, Pe vremea mea, Vorbe, vorbe, vorbe... | 23 comentarii

Confesiuni. Schimbarea la faţă.

Draga de Sonia avea o curiozitate căutând să afle numele reale ale bloggerilor pe care îi citea. (aici si AICI). O înţeleg. Balaura de gradină voia şi chipuri, că aşa a primit ea leapşa. Idem Ilinca. Recunosc: sunt câteva prietene … Continuă lectura

Publicat în Aiureli, Pe vremea mea, Vorbe, vorbe, vorbe... | Etichetat , , , | 54 comentarii

Un ciot.

Îmi place cum atenţionează wikipedia „acest articol este un ciot„. Mă simt obligată să spun la fel. Singurul motiv pentru care l-am scris este acela că Diana şi Dan m-au făcut să-mi amintesc de doi dintre foştii colegi de liceu. … Continuă lectura

Publicat în Aiureli, Pe vremea mea, Vorbe, vorbe, vorbe... | 18 comentarii

Pe vremea mea. Eu, mama.

Trebuie sa vă povestesc. Mai ales vouă, mame tinere, pline de stresuri. Nu voi epuiza subiectul în această postare. Restul va urma în curând. Am născut primul copil după aproape două zile de chin. Era prima sarcină, prima naştere. Doctorul … Continuă lectura

Publicat în Pe vremea mea, Vorbe, vorbe, vorbe... | 16 comentarii

Pe vremea mea. Şefii.

Desktopul meu bătrân nu face faţă căldurii. Mi se blochează când mi-e lumea mai dragă. Şi doar când citesc sau scriu ceva care mi se pare important. Sper să reuşim, destopul şi cu mine să vă spun despre şefii pe … Continuă lectura

Publicat în Pe vremea mea, Vorbe, vorbe, vorbe... | 7 comentarii

Pe vremea mea. Cozile.

Abia aşteptam să vă povestesc despre cozi. Nu despre codiţe căci nu am reuşit să-mi fac acele accesorii capilare decât in spaţiul privat al băii. Arătau subţiri ca nişte cozi de şobolan, nu că aş fi ştiut atunci cum arată … Continuă lectura

Publicat în Pe vremea mea, Vorbe, vorbe, vorbe... | 6 comentarii

Pe vremea mea. Vacanţele.

Nu aveam bani. Nu aveam rude la ţară. Eram orăşeni cu acte în regulă şi cu bunici asemenea. Singurele zile de vacanţă pe care le aşteptam un an de zile, le făceam la mănăstirea Stânişoara. Urcam de la Turnu, după … Continuă lectura

Publicat în Pe vremea mea, Vorbe, vorbe, vorbe... | 4 comentarii

Pe vremea mea. Continuare.

Când omul nu are ce face, îşi caută de lucru. Mă agit şi eu deşi cei care au trăit acele vremuri deja ştiu despre ce vorbesc şi nu-i mai interesează, iar cei tineri chiar că pot trăi şi fără a … Continuă lectura

Publicat în Pe vremea mea, Vorbe, vorbe, vorbe... | 14 comentarii

Pe vremea mea. Şi Romtelecom astăzi.

Lăsăm politica la o parte. Azi voi face ce ştiu cel mai bine. Voi bombăni şi mă voi văicări. Pe vremea mea, când abia se inventau calculatoarele, se scria soft de bază. Se construiau librăriile şi toate rutinele necesare folosirii … Continuă lectura

Publicat în Pe vremea mea, Vorbe, vorbe, vorbe... | Etichetat | 5 comentarii

Defilările mele şi alte manifestări asemenea.

Abia aştept să îmbătrânesc mai mult. Se zice că pe cât creşte vârsta, pe atât îţi aminteşti mai multe lucruri din copilarie. Abia aştept. Nu pun şi scleroza la socoteală. Deocamdată îmi amintesc doar vag de defilările la care asistam … Continuă lectura

Publicat în Pe vremea mea, Vorbe, vorbe, vorbe... | 8 comentarii