Noi suntem trupa de pisici. Permiteți să vă raportăm.
Suntem cuminți. Foarte cuminți.
Mai suntem, nu vă agitați.
Doar unul dintre noi e bolnăvior și încercăm să-l încălzim și să-l păzim cu rândul. Greu cu bătrânețea și pe la noi.
Deci dormim. Chiar sforăim.
Vrem să o învățăm pe gazdă să nu mai miorlăie în public. Nici să sâsâie. Nici să mai scoată ghearele. Oricum e degeaba. E prea târziu.
Somn ușor și vouă.
LE. 17.01. Am schimbat una dintre poze. Același motan, o poză mai potrivită, cred. Scuzați intervenția.
Cică „năravu’ din fire n-are lecuire” şi „ce naşte din pisică şoareci mănîncă”.
Aşa că gazda o să tot miorlăie, sîsîie şi gheruiască. Sănătoasă să fie, la fel şi gaşca de miorlăitoare! 🙂
Știi tu ceva. Acum sforâim și la nevoie – sărim.
Măcar are și gazda un rost în lumea asta.
Sărim, sărim. Da’ nu din lac în puţ. Şi nici în prăpastie. 😀
Toţi avem un rost, doar că unii (ca mine) nu reuşesc să-l descopere nici pîn’la final. 🙄
Ai casa plină de pisoi și tot te mai întrebi?
Ai mintea brici și tot nu vrei s-o folosești?
Ai talent la versuri cu impact și te tot fofilezi?
Despre ce vorbim?
Fuse, fuse şi se duse. În afară de dădacă la douăzeci de blănoşi nu mai sînt în stare de nimic. Şi nici n-ar avea sens, fiindcă lumea e pe cale să se schimbe dramatic, şi nu în bine. Aşa că şed. Şi atît.
Un link mai mult pentru mine decât pentru tine. Sau mai știi?
https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-23597654-drumul-catre-eternitate-nu-strabate-pijamale-gaurite.htm
Sigur nu-i pentru mine. Prea mult de citit şi sincer să fiu mi se rupe de Ţopeasca cel puţin fiindcă nu mi-a fost rudă sau amică. Am plîns destul după „copiii/nepoţii” mei – n-am de ce să plîng după o străină.
Sună cinic? Poate că, într-un final, am ajuns acolo unde ne vor „autorităţile”: să nu ne mai pese de nimeni, nici măcar de noi înşine. Şi să fiu al dracului dac-am să plîng după societata umanoidă – nu umană! – cînd s-o duce şi aia dînsei de suflet definitiv!
Ce gașcă blănoasă!🙂 negrele sunt superbe🤗
Da. Toate sunt dintr-o singură familie de vagabonzi. Inclusiv roșcatul. Pisica îi scotea când aveau deja 2-3 luni și eu îi luam în casă ca să-i plasez. Așa au devenit o trupă. Pisicuța a murit, dar tăticul e în ultima poză, bine- mersi.
Felicitări pentru noul blog.
E doar pentru a va urmari pe cei care-mi sunteti dragi.🙂
Doamne, cate ai, sa-ti traiasca dar cred ca te-au spetit cu curatenia dupa ele daca n-ai totusi pe cineva anume pentru asta, ca sa nu mai zic de ascuțitul gheruțelor
Toate canapelele sunt praf și au huse deasupra. Cât despre curățenie, pisicilor nu le pasă decât ca litiera să fie folosibilă. Apa să fie proaspătă și bobițele la discreție. Sorry. (Exagerez doar puțin)
Adica sacul de bobite 🙂
Cam da. Trăiască Zooplus.ro
Faci parte dintr-o familie numeroasă, frumoasă și fericită. Să-ți trăiască și să mai poftiți la câte o ședință foto-video!
Amabil ca întotdeauna. Și nici nu le-am pus pe toate 😀 Am vrut să schimb tonul și să nu mai miorlăi. Și să mă laud.
Dulcețuri de pluș vii, deși știu și ce greu e uneori sau ce afurisite pot fi :))
Și să ai două negre (două, nu?) e vis curat, sînt favoritele mele ❤
Eu am "decît" 3, chiar așa, o să mă gîndesc și eu la o prezentare 🙂
Să-ți trăiască sănătoase și să sforăie cît mai mult!
Să știi că grija lor mă face să uit de toate alea.
Am 4 negre: Țuțu,Țuca și Țuțuca. Plus Ticu = tăticul vagabond pe care am reușit să-l bag de nu mai iese, 😀 căci îl înjurau toți vecinii de pe stradă.
Deci avem amîndouă un Țuțu :)) La mine Țuți e vagabondul vieții lui, dar tot cartieru-l știe și-i dă drumu-n scară, iar el urcă la 1 și miaună la ușă. Cam așa e viața lui…
Își dau o postare mai veche cu părinții pisoilor și cu Țuțu și Bobo – mici. Unele date nu mai corespund. Cățelușa e bine, mersi, în curticică.
https://zorele.wordpress.com/2013/01/19/pisici-pentru-ca-miau-placut/
Am și eu o asemenea frumoasă familie. Încă suntem pudici…
Bine ați venit.
Eu m-am cam expus. Nu vreau să creez imagini false.
Poate îndrăzniți și ne povestiți.
N-am înțeles niciodată de ce-s așa la modă pisicile negre. Sau de ce le plac multora. Mie îmi place cele de orice alte culori, și nu cele de rasă, ci cele obișnuite, cum aveau bunicii la țară. Dar, să-ți trăiască!
Dimpotrivă. Pisicile negre se plasează greu, deși (se spune) absorb energia negativă a casei. Motivul? Mâțele negre nu dau bine în poze 😀 Iese doar un ghemotoc cu ochi.
LE. Nu puteam să le las în stradă la bunul plac al superstițioșilor. 😦
Tare drăguți sunteți și nu știu cum de mi-ați scăpat. Toți pisi îmi plac, mai ales negrutele. Cine-i bolnăvior?? Ooff, off. Sper că v-ați îndreptat, pan’ m-am trezit eu. Îmi plac incursiunile de pe sus.. Sa vă bucurați și să vă jucati împreună cat mai mult.😘
E un pisu bătrânel și i-a murit mămica în noiembrie. Încă nu a uitat. Analize și tratamente degeaba.
Vorba cuiva: mai scap de ei 😦
Nu crede.Chiar sufăr că nu am ce să-i fac.
Nici nu as fi crezut ever… Poate scapa pisu batranel, uff. Eu ii trimit gandu’ bun_bun cel_mai_bun. 🙂
❤
hehehe, ce dragute sunt! Viata fara pisici ar fi asa searbada.
Știi tu, știi. Doar nu degeaba ai pufoșenii prin preajmă. ❤