Incerc sa las politica la o parte. Nu mă pricep și spun doar ce cred, nu ce ar trebui.
M-am hotărât recent să nu mai postez decât despre cărți ori despre chestii/documente de pe vremea mea, căci internetul e deficitar la asemenea informații. Cum s-ar zice: să-mi aduc contribuția 😀
Și iaca poznă: ducea țiganul de la colțul străzii un sac de cărți spre centrul de reciclare. Mă știa, și m-a întrebat dacă nu vreau să le cumpăr cu cât am. Scăpa de drum și de prețul de 0.20 lei la kilogram. Le-am luat, cum să nu le iau. Noi erau.
Zilele trecute m-am apucat să frunzăresc cartea din imaginea de sus. Apărută în 2008 la Editura Corint Junior.
Sfaturi simpluțe, drăguțe, găsite acum pe Youtube. Dar și stupizenii de genul: ”cum să enervezi oamenii într-un lift” ori ”cum să-ți sâcâi familia și prietenele”. WTF, cum ar zice unii! E o carte de glume? Nu părea. Nici nu era.
Și ca să vedeți că nu exagerez vă voi pune niște poze.
Despre cum să te porți ca o celebritate:
Despre cum să te descurci dacă ești atacată de zombi:
Despre cum să supraviețuiești atacului unor extratereștri:
Dacă nu aveți răbldare să dați click pe imaginile paginilor pentru a le citi, vă pun un sfat din articolul cu extratereștri. Cine știe când vă veți întâni cu ei și nu veți ști cum să vă apărați. 😀 Ne ”învață” autoarea: nu le plac scările(?), oglinzile(?), clanțele(?), iar dacă strănutați spre un extraterestru, acesta se va speria. Nu glumesc, deși râd.
M-am mai revoltat eu cu alte ocazii, nu vă mai dau linkuri, dar chiar nu înțeleg cui folosesc asemenea cărți.
Aceasta e scrisă pentru fete de 8,9 ani. Vrem să creștem tâmpițele de fițe, bune doar în anumite joburi? Plaja e largă, corect. Pot chiar ajunge ministru, la cât de mult a scăzut nivelul educației.
Degeaba are președinția un proiect cu ”România educată” în dezbatere, degeaba a inițiat Tudor Chirilă o petiție pentru educație, fetele vor citi stupizenii. Și asta încă nu e cel mai rău, bine că știu citi. Problema este că le vor crede și le vor aplica.
Nu ne mai facem bine.
PS. Issabela, m-am cam repezit să scriu, scuză-mi lipsa de simț al umorului. Îl pierd din ce in ce mai mult citind știrile. Acum și cărțile.
Citesc si rid intruna, nu-mi vine sa cred… N-ai fi gasit mai mult umor decit intr-o descriere plata a unor asemenea chestii :))
Am si eu la tara Cartea fetelor, sau Cartea baietilor sau cred ca pe amindoua, muuult mai vechi, mult dinainte de ’89, stiu ca pe aia a fetelor mi-am aruncat ochii si mi s-a parut f puerila, m-as da peste cap sa mai ajung pina-n vara, mi-ai stirnit o mare curiozitate!
Auzi, extraterestri si zombie… mare ti-e gradina :)))
Cred că voi mai adăuga câteva ”sfaturi”. Măcar să ne distrăm ori să ne enervăm bine. Mâine (că azi nu mai am țigări ca să pot atenua ”uimirea”) 😀
:))) am eu si pentru tine, nu-i problemă :))
Pentru că azi e mâinele de ieri, în loc să mai pun stupizenii, permite-mi să te dirijez spre un blog pe care-l urmăresc. Cu și despre versurile proaste din muzică. Apărut azi.
https://adriangeorgescu.ro/wp-content/cache/all/2019/11/18/cele-mai-stupide-versuri-din-muzica-rock/index.html
Se pare că mulți am devenit alergici la prostie. E de bine 🙂
Mă las dirijată cu plăcere de tine 🙂
Superb, chiar aveam o dilemă de- viață, sper să mă ajute, că mi-am exprimat-o…! :)) 🙂
Am avut probleme cu linkul. Era, dar nu se vedea. 😦
Constat că am concurență serioasă la rubrica mea de umor duminical. 😀
Coorect. Ce bine-ar fi să fie glume și nu ”lecții” de viață 😦
Mai bine-l lăsai pe ţigan să-şi ducă sarcina la bun sfîrşit. Asemenea gunoaie chiar trebuie reciclate, iar editurile care le publică ar trebui boicotate – sau mai bine arse din temelii.
Au fost vreo 6 cărți bune. 😦
Collateral damage. Şi cărţile ca şi oamenii.
Vrei să vezi ce cărți am mai achiziționat? După ce am citit câteva din cele peste 77000 de recenzii de pe goodreads, nici nu le-am mai deschis (cine le-a aruncat le-a lăsat în țiplă, bravo lui)
Alea ar fi ’50 shades of Grey’? Nu m-am obosit să caut filmul, iar de cărţi habar n-am avut oricum.
Nu ştiu, judecînd la rece cred că există un public-ţintă pentru absolut orice – problema e că din minoritate cineva se luptă să facă majoritate pentru alea rele, nu pentru alea bune, şi cînd asta se întîmplă sîntem inundaţi de mizerii.
Civilizaţia se apropie de perigeu.
Alea sunt. Sunt proaste, dar scumpe. Nu am printre prieteni pe nimeni căruia să i le dăruiesc. Mi-ar fi jenă.
Iar cei needucați nu vor avea răbdare să citească patru volume groase.
Habar nu am cui se adresează cărțile. 😦
Poate rămîi cîndva fără hîrtie „inginerică” – să vezi ce bune or să fie atunci! 😀
Ce e scump e adresat fraierilor cu bani, iar ce e ieftin – fraierilor săraci. Deştepţii, fie ei săraci sau bogaţi, zîmbesc complice de pe margine. 😉
Cît despre subiectul cărţilor respective – poate e adresat celor cu prea mult timp la dispoziţie.
Albinuțo, ești o mină de aur la casa virtuală a omului, zău așa! Și uite cum cartea la cititoare trage și cum nu-ți trebuie palate și conturi babane pentru a trăi o viață fericită și plină de vise, apropo de poezia pe care mă gândesc s-o gândesc s-o promovez în articolul următor! Dar cum, cum să spui că nu-i carte umoristică? Am râs cu voce tare, ca să zic așa, citind paginile de mai sus! 😀
Eu zic că autorul (sau autoarea) are foarte mult umor, chiar un umor subtil și inteligent, și ca atare această carte nu li se adresează fetițelor de 8-9 ani, ci cel puțin adolescentelor. N-are cum să nu fie umor intenționat acolo! 🙂 E super.
erată: pe care mă gândesc s-o promovez
Cartea este de tipul ”Cum să…”. Cum să faci un zmeu, o brățară, spumant de baie, o busolă, un cristal, etc, etc. Adolescentele au alte preocupări. Pe goodreads poți găsi și păreri ca a ta,și ca a mea.
Eu n-am citit cartea. Comentez strict la ce ai postat. Ce ai postat (sub formă de poze) îmi apare drept umor de cea mai bună calitate.