Incerc să fac economii. La țigări, în special. Acolo se duc banii. Și cum gândesc mai mult, fumez mai mult. Obiectiv ratat.
Incerc să fac economii. Exemplu: aveam câteva caise. Și m-am întrebat cum că ce să fac eu cu ele? În loc să le mănânc natur, ca un om normal, pus pe economii, am făcut un chec cu caise. Deci am folosit smântână, ou, zahăr, făină. Obiectiv ratat.
Pus poza de dinainte. Am făcut și o poză după scoaterea din cuptor. Cine știe oare la care amic pe WhatsApp a ajuns ? Eu – nu știu.
Și ”mă” repet:
Am vrut să fac economii și am făcut o ciorbă super, cu pui și fasole păstăi și cu multe altele. Voiam să am eu câte-o porție pe două, trei zile. Dar m-am luat cu internetul, ciorba a scăzut și acum am o mâncărică pentru o zi – eu, plus puțin supliment pentru cățelușă. Exact: obiectiv ratat.
Am vrut să fac economii. Am zis să beau putin nescafe pentru a mă mobiliza. În loc să cumpăr un borcănel de 27 de porții mari cu 7 lei, cumpăram pliculețe de 3 porții mici la un leu. (3X7=21 de porții în loc de 27 ) M-a mobilizat și am socotit. Obiectiv ratat temporar.
Am vrut să fac economii și am pus la fiert niște paste. Ca să le amestec cu un sos, ceva. Și iar am citit pe ici și colo pe net de am obținut paste prăjite. Normal că obiectiv ratat.
Am vrut să fac economii. Am zis (azi) să nu ies ca să nu cheltui. Am rugat un tinerel să-mi cumpere două pahare mici cu smântână. Știți voi, pentru ciorba ”groasă” de mai sus. Mi-a adus două pahare mari. Obiectiv ratat.
Am vrut să fac economii și am cumpărat câteva suluri de hârtie igienică ieftină. Bucuria pisicilor pentru ascuțirea ghearelor. Obiectiv ratat, dar pisici fericite că au primit sulurile să le smotocească cât vor.
Mițele nu intră la economii.
Poza este întunecată, eu sunt bucuroasă că am găsit o nouă jucărie pisicilor. Obiectiv reevaluat. 😛
Astea-s doar cele recente. Recente și complet adevărate.
Voi cum stați cu intențiile de economisire? Sincer.
Cumpar chestii similare, dar mai ieftine si de calitate mai slaba. Nu iau bani cand ies din casa la plimbare. Dorm mai mult, nu ies din casa. Stau in pat si citesc carti ca sa economisesc electricitate. Etc. Aiureli, nimic care sa conteze.
Mulțumesc pentru răspuns. Am doar o întrebare (tâmpită, iartă-mă) Citești la lumânare?
PS Când banii sunt suficienți, nimic nu contează, ai dreptate.
Citesc rar, la lumina zilei sau in minte, ori deloc. Scuze, asa intrebare, asa raspuns.
😳
Iartă-mă. Nu am vrut să te supăr. Permite-mi să-ți afișez un mesaj ca să mă scuz cumva. Vorbesc despre mine. 😦
Incercam sa fac o gluma mai taioasa, cum am banuit ca va place :). Mie mi-a placut gluma mea si nu m-am suparat deloc.
Uf.
Nu stiu sa fac economii! Pe tigari se duc la mine multi bani – economie: am pipa electronica si cand simt ca se dezechilibreaza bugetul o dau pe „toxic la max” (e, nu e chiar asa) 🙂 si economisesc, pentru ca pisic si catel trebuie sa fie satisfacuti. 🙂
:)) Si mie-mi reusesc mancarurile gen „ciorba scazuta”, „tocanita prajita”. 🙂
Sa fim sanatosi! 🙂
Pot să-ți spun că-mi placi?
Cât timp ne putem amuza, suntem sănătoși, nu?
Incerc sa nu fac mai multă mancare decat se mananca o singura data. Nu cumpar multa mancare din aceleasi motive. Cumpar fructe si legume de sezon. Acum de exemplu lebenita-i la putere!🙂
Pentru tine, special, cu speranța că nu o știi 😀
Stai puțin să o încarc.
Sa vedem🙂
Ce fain!😂 Nu stiu daca pepenii pe care-i cumpar sunt dabuleni, dar chiar au steag fain😂😂
Ai îmbrăcat niste nemultumi
E de bine sau e de rău?
ri atât de comic, de drăguț… Dacă te liniștește pot să te asigur că nu ești singura… Toți le facem „economiile” astea, mai mult sau mai puțin!
O săptămână cu bucurie! 😘
Uf. Mulțumesc.
O săptămână cu economii 😛
LE: am crezut că ”nemulțumii” sunt un fel de elfi. Acum că ai completat, m-am mai liniștit.
👍😘
Oricum… când se apropie de zero devii obligatoriu econom!!!! 😀😉
Uite, mi-am amintit un exemplu… am luat in bidon de 4 litri cu detergent italian, că de, preț bun și calitate italiană… Păcăleală… Mult si prost… Dar a doua oară nu o voi mai face. Trebuie însă să ne convingem singuri.
Unul dintre multele rateuri financiare…
Numai bun și bine!
Asta pot înțelege. Totul e pe verificate.
În capitalism să faci economie?! Blasfemie! 🙂
Cred că ție ți-ar plăcea ideile din filmuleț (primit acum)
Să fiu al dracu’ dac-am priceput ceva (util) din abureala aia cu rich dad/poor dad, în afară de cumpără cărţi (motivaţionale) ca să înveţi cum să fii şi mai fraier.
Eu, gândindu-mă la mine, mi-am zis că am ”viziune” de om sărac de vreme ce nu prea pricep 😦
Păi cam aşa şi io.
Sunt econom de firea mea. Ceea ce nu înseamnă că nu am și eu scăpări. Domenii în care mi-aș fi putut cumpăra un lucru în loc de câteva zeci, cum probabil mi-ar zice orice om care n-are hobbyurile mele, dar și acolo am fost atent la cheltuieli și am preferat produse la mâna a doua sau recondiționate.
Pentru mine însă economiile sunt rezultatul ecuației venituri minus cheltuieli, unde ambii termeni, nu doar cheltuielile, sunt variabili. Adică nu mă simt limitat de un prag fix al veniturilor. Cu toate acestea, cheltuiesc mai puțin decât orășeanul obișnuit. Asta pentru că sunt burlac și sunt modest în dorințe.
Burlac econom și fără vicii costisitoare.
Ești bun de însurat, se pare 😀
E, că proiectează economiile :)))
😀 😀 😀
E clar, n-ați înțeles cum e cu proiecția… 😀
Bine-bine, mai exersăm și pe eventualele subiecte viitoare :)))
Și eu i-am răspuns ceva asemănător. M-am abținut să insist că, conform teoriei lui: ”cine zice, ăla este”
Ți se pare. Proiectezi asupra noastră ceva ce ți se pare 😀
Prost, cu intențiile de economie :))
Iar faza cu mîțele am vizualizat-o prima și instant :))
Păi da. Știi și tu ce e important cu adevărat.
esti atat de pretioasa, nebuna si frumoasa! cu zambet drag,
Toate suntem așa.
Fac plinul la mașină doar de două ori pe an, deci economisesc cel mai mult de aici. Dacă reușesc să strâng bani pentru vacanța anuală e bine, dacă nu, mai aștept un an.
Nu vorbi de lucruri sfinte. Vacanță? Ce e aia? Șefele mele torcăcioase nu cunosc cuvântul 😦
Adaug: aștept poveștile tale de vacanță ca să mă bucur și eu.
Cred că ele se simt mereu ca în vacanță alături de tine. Doar tu ești cea care le slujește. 🙂
N-aș face-o dacă nu mi-ar plăcea. Mă simt utilă 🙂
Economie serioasă fac atunci când evit (ocolesc) magazinele cu scule. Am constatat la ultimul inventar că am cumpărat în timp câte două scule de același fel. (de exemplu suflantă industrială pentru aer cald: am încercat pe una să o folosesc ca feon-uscător de păr, dar am renunțat repede ca să nu-mi cadă și părul care mi-a mai rămas). Am scule pe care nu le-am folosit niciodată (până acum, dar tot sper să le folosesc).
Eu nu ies. Magazinele sunt excluse, deci. Dar îți înțeleg pasiunea. Tu ocolești sculele, eu evit medicamentele.
Sper să admiți gluma trimisă de prietenul Ciopi. Metoda de a înlocui Be-urile (pentru economie, normal) o pun imediat.
Si eu incerc sa mai fac economii, dar nu as face la hartia igienica :O
In schimb la mancare incerc mereu sa folosesc tot ceea ce cumpar.
Ai dreptate cu folosirea celor cumpărate. Încerc și eu.
Ești dulce. Pentru mine, care am crescut înainte de a afla despre hârtia igienică, dar care aveam closet, apă, apă caldă și canalizare, folosirea hârtiei de ziar era ok. Doar că nici ziarele nu mai sunt ce-au fost 😀
:))) Da, reciclarea era mai tare pe atunci cred.
Au rămas, doar intenții…
Îmi pavez drumul … 😀
O adevărată provocare întrebarea asta 🙂 De unde rezultă că românii sunt preocupați să se restrângă de pe unde pot. Și că sunt siliți de nivelul de trai, să facă asta. Dacă n-ar fi, nu s-ar povesti… Și eu sunt român! Ca atare, evit cu consecvență să ies la cumpărături pe stomacul gol.
Mulțumesc pentru comentariu. Abia acum am realizat cât de penibile au fost încercările și explicațiile mele.
Dar când ești la vârsta mea, când venitul e fix și nu e nesimțit, căci ai muncit cinstit, nu ai furat, nu ai mințit și nu ai lingușit pentru avantaje nemeritate, e greu să te descurci. Nu doresc nimănui.
Albinuța, abia acum nu mai înțeleg eu… Despre ce penibilitate vorbești? Economia chiar este un mod de viață la noi. Am copilărit așa, am crescut așa, trăiesc așa. N-o fi bine, dar altfel nu pot să fiu. Și nici nu-mi permit să mă schimb, din păcate. Că n-am dat eu înainte, chiar în pofida acestui mod de viață, e deja altă poveste. Remarca aceea cu cumpărăturile este cât se poate de serioasă. Am făcut cândva constatarea că pe nemâncate sunt tentat să fiu mai cheltuitor și de atunci am grijă să ciugulesc câte ceva, mai înainte. Nu m-am jenat să împărtășesc asta cu cititorii tăi. De ce aș face-o? Adevărata rușine stă în necinste, ai toată dreptatea. Închei citându-l pe bădița Creangă, de care îmi e foarte drag: „Nici frumos până la douăzeci de ani, nici cuminte până la treizeci și nici bogat până la patruzeci nu m-am făcut. Dar și sărac ca anul acesta, ca anul trecut și ca de când sunt, niciodată n-am fost.”