Puțin despre aselenizare

Mă alătur celor care vor să celebreze aselenizarea. Sunt în turma lor și îmi place.
Am trăit-o. Am fost acolo.
Eram studentă în vacanță și casa era plină de vecinii fără televizor (da, da, au fost asemenea timpuri) Bunica era deja foarte bolnavă, dar era alături de noi. Nu îmi amintesc amănunte. Am reținut doar atmosfera deosebită a tot ce se întâmpla. Îmi amintesc doar entuziasmul și bucuria tuturor. Voiam să ajung studentă la secția de astronomie și visam cu ochii deschiși. Și a fost frumos. Și a meritat.
Nu am în sertarul meu decât o emblemă a unui zbor din 1985. E primită prin 1999 și are povestea ei neconfirmată. Și?
O pun în semn de omagiu adus minților din software-ul de atunci și din ingineria acelor ani. Incomparabil superioare epigonilor. Și?
Poza:

Explicația din FB a respectivului zbor:
https://www.facebook.com/RocketCenterUSA/posts/10155952004461971

Generația voastră se poate lăuda cu asemenea performanțe? Poate da, dar după ce vor trece 50 de ani.
Regret puținătatea amintirilor. Vă redirectez spre relatările unui puști de 12 ani atunci, rămas consecvent pasiunii lui pentru zbor și astre. Cristian Roman. AICI
Doar dacă vreți să aflați mai multe. Dacă nu, nu-i nimic. Viața merge înainte.

V-aș putea întreba care este cel mai important moment la care ați participat prin intermediul televiziunilor. Nu știu ce s-ar putea răspunde, dar sper că voi știți.