După 29 de ani…

Publicat pe decembrie 21, 2018 de vax-albina

 

Sau după 137 de ani. Cam același lucru.

(Sursa poeziei e aici  )

 

Acest articol a fost publicat în Politică de baltă, Vorbe, vorbe, vorbe... și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

16 răspunsuri la După 29 de ani…

  1. Mugur zice:
    decembrie 21, 2018 la 13:38

    Oare se mai poate spune ceva după o asemenea poezie?

    Răspunde
  2. ioansperling zice:
    decembrie 21, 2018 la 14:04

    Nu aduce anu ce aduce ceasul; pai ce Ceausescu cand s-a trezit in ziua cu cuvântarea din balcon se gândea că o sa fie fugarit arestat si împușcat?

    Răspunde
    • vax-albina zice:
      decembrie 21, 2018 la 14:31

      Toți ăștia noi au învățat lecția: nu mai ies în public. Există A3, n-ar mai exista. Excepție: Iohannis

      Răspunde
      • ioansperling zice:
        decembrie 21, 2018 la 15:23

        Iarta-ma era sa zic ca fiind ardelean nu m am prins da mi-am adus aminte ca esti si dumneata asa ca intreb si eu ca prostu ce e A3? Eu cunosc doar format de coala Audi si campul de șah! Nici-una nu se potriveste!😢

        Răspunde
        • vax-albina zice:
          decembrie 21, 2018 la 15:39

          Zău? 😀
          Există câteva canale de televiziune care susțin dictatura infractorilor, ele având ca proprietari persoane cu probleme mari de cinste. A3 este deținută de Dan Voiculescu. Există google. E un post la care refuz să mă uit. M-au păcălit cândva, când îl aveau ca invitat pe Octavian Paler. M-am trezit.

          Răspunde
          • ioansperling zice:
            decembrie 21, 2018 la 15:48

            Nu ma uit la televizor decat la sport/ documentare/ filme iar programe romanesti nu mai am de vreo 20 de ani!
            Am cautat pe Google de curiozitate se vorbește de autostrada A3 de formatul A3 si de Samsung A3 pe prima pagina in Germania
            Probabil ca vreodată ajungeam si la ce doresti dumneata dar de unde era sa stiu asta?😉

          • vax-albina zice:
            decembrie 21, 2018 la 18:11

            Nu prea pot să vă cred. Doar dacă nu mai aveți pe nimeni în România. A3 e prescurtarea postului Antena3, deținută de Dan Voiculescu. Post în care pocăitul Gâdea minte repetat. (Cei mai buni prieteni ai copiilor mei au fost vecinii ”creștini după evanghelie”). Nu am nicio problemă cu sectele. Deci nu mă deranjează apartenența cât mă deranjează trunchierea ori falsificarea adevărului, lucru pe care nu l-am mai întâlnit la alți pocăiți, oameni foarte corecți.
            Și nu. Nu urmăresc postul a3 ori rtv ori… Nu am stomacul rezistent la abuzuri. Citesc în presă despre minciunile debitate.

          • ioansperling zice:
            decembrie 21, 2018 la 18:25

            Adică dacă mai am pe cineva in Romania (si am!) sunt obligat să mă uit la A3 din Germania?🤔Acum ori ma credeti ori nu NU MA UIT! Ba nu se uit nici mama la nici un post si ea chiar traieste in Romania!
            In privinta „oamenilor foarte corecti” săracii nu sunt corecți cu ei de ce ar fi cu alții? Stiu ca nu credeti dar stiu ca puteti judeca : cum poate fi corect cel care refuză toți sfinții si învățăturile lor ale apostolilor dar sunt de comun acord ca ei stiu si fac mai bine dupa 1800 de ani? Daca sunt schizofrenici atunci de ceva mirați de Gândea sau altul? In plus si la ei ca si in islam exista posibilitatea de a minții pe cei care”Nu sunt frati” sau ca sa aperi secta!

  3. racoltapetru6 zice:
    decembrie 22, 2018 la 08:25

    Unii ar zice că suntem blestemați, din moment ce trăim secole de-a rândul aceleași vremuri vitrege. Eu, însă, nu cred în blesteme, și mai degrabă recunosc că suntem proști, după cum bine zicea Constantin Brâncuși.

    Răspunde
  4. A thorn in your side zice:
    decembrie 24, 2018 la 12:08

    Toate-s vechi şi nouă toate… De fapt nu numai nouă. Numai că nouă, într-un însîngerat Crăciun, ne-a alunecat din mîini pîrghia ce tocmai ne fusese dată cu mari sacrificii pentru a răsturna nu Pămîntul – conform lui Arhimede – ci propria noastră soartă. Iar restul e istorie (manipulată şi ea, desigur).

    Răspunde
  5. Aldus zice:
    decembrie 24, 2018 la 21:05

    „De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii;
    Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii…
    În izvoadele bătrîne pe eroi mai pot să caut;
    Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut
    Poți să-ntîmpini patrioții ce-au venit de-atunci încolo?
    Înapoi acestora tu ascunde-te, Apollo!
    O, eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseți,
    Ați ajuns acum de modă de vă scot din letopiseți,
    Și cu voi drapîndu-și nula, vă citează toți nerozii,
    Mestecînd veacul de aur în noroiul greu al prozii.
    Rămîneți în umbră sfîntă, Basarabi și voi Mușatini,
    Descălecători de țară, dătători de legi și datini,
    Ce cu plugul și cu spada ați întins moșia voastră
    De la munte pîn’ la mare și la Dunărea albastră.

    Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer?
    N-o să aflu într-ai noștri vre un falnic juvaer?
    Au la Sybaris nu suntem lîngă capiștea spoielii?
    Nu se nasc glorii pe stradă și la ușa cafenelii,
    N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliți
    În aplauzele grele a canaliei de uliți,
    Panglicari în ale țării, care joacă ca pe funii,
    Măști cu toate de renume din comedia minciunii?
    Au de patrie, virtute, nu vorbește liberalul,
    De ai crede că viața-i e curată ca cristalul?
    Nici visezi că înainte-ți stă un stîlp de cafenele,
    Ce își rîde de-aste vorbe îngînîndu-le pe ele.
    Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget,
    Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget,
    Negru, cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri,
    La tovarășii săi spune veninoasele-i nimicuri;
    Toți pe buze-avînd virtute, iar în ei monedă calpă,
    Quintesență de mizerii de la creștet pînă-n talpă.
    Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască,
    Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască…
    Dintr-aceștia țara noastră își alege astăzi solii!
    Oameni vrednici ca să șază în zidirea sfintei Golii,
    În cămeși cu mîneci lunge și pe capete scufie,
    Ne fac legi și ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.
    Patrioții! Virtuoșii, ctitori de așezăminte,
    Unde spumegă desfrîul în mișcări și în cuvinte,
    Cu evlavie de vulpe, ca în strane, șed pe locuri
    Și aplaudă frenetic schime, cîntece și jocuri…
    Și apoi în sfatul țării se adun să se admire
    Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subțire;
    Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,
    Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian!
    Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi
    Să ajung-a fi stăpînă și pe țară și pe noi!
    Tot ce-n țările vecine e smintit și stîrpitură,
    Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură,
    Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții,
    Toți se scurseră aicea și formează patrioții,
    Încît fonfii și flecarii, găgăuții și gușații,
    Bîlbîiți cu gura strîmbă sunt stăpînii astei nații!
    Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni!
    I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni!
    Și această ciumă-n lume și aceste creaturi
    Nici rușine n-au să ieie în smintitele lor guri
    Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,
    Îndrăznesc ca să rostească pîn’ și numele tău… țară!
    La Paris, în lupanare de cinismu și de lene,
    Cu femeile-i pierdute și-n orgiile-i obscene,
    Acolo v-ați pus averea, tinerețele la stos…
    Ce a scos din voi Apusul, cînd nimic nu e de scos?
    Ne-ați venit apoi, drept minte o sticluță de pomadă,
    Cu monoclu-n ochi, drept armă bețișor de promenadă,
    Vestejiți fără de vreme, dar cu creieri de copil,
    Drept științ-avînd în minte vreun valț de Bal-Mabil,
    Iar în schimb cu-averea toată vrun papuc de curtezană…
    O, te-admir, progenitură de origine romană!
    Și acum priviți cu spaimă fața noastră sceptic-rece,
    Vă mirați cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?
    Cînd vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă
    Numai banul îl vînează și cîștigul fără muncă,
    Azi, cînd fraza lustruită nu mai poate înșela,
    Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu este-așa?
    Prea v-ați arătat arama sfîșiind această țară,
    Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară,
    Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei,
    Ca să nu s-arate-odată ce sunteți – niște mișei!
    Da, cîștigul fără muncă, iată singura pornire;
    Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.
    Dar lăsați măcar strămoșii ca să doarmă-n colb de cronici;
    Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.
    Cum nu vii tu, Țepeș doamne, ca punînd mîna pe ei,
    Să-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei,
    Și în două temniți large cu de-a sila să-i aduni,
    Să dai foc la pușcărie și la casa de nebuni!”

    Răspunde

Lasă un comentariu