Spuma zilelor. Boris Vian.

Boris_Vian_-_WIKIM-am gândit să vă pun subiectul în clar. În titlu. Să nu dați click dacă nu vă interesează. E o postare din aceea a scriitorilor uitați pe nedrept. Sper să-i adun într-o categorie separată. Voi da un update.
Cum eu vă citesc pentru recenziile cărților nou apărute (vă mulțumesc vouă) îmi zic că și reciproca e valabilă. Vă ofer cărți vechi explicate în felul meu. 😳
Boris Vian a fost scriitor, ziarist, scenarist, traducător, muzician. Și nu numai.  A stat alături și a fost prieten cu oameni inteligenți. A fost un „ciudat” al timpului. Satrap al colegiului de ‘Pataphysique‘, o societate a celor deosebiţi, precum Eugen Ionescu şi alte mari nume.
Dacă v-am trezit interesul vă rog să dați click pe wiki aici
Povestea din Spuma zilelor, pe baza căreia împletește Boris Vian dantelăriile lui speciale, e foarte simplă. Un tânăr, doi tineri și un bucătar. O fată, două fete, ba trei. Două perechi. O căsătorie. O călătorie. O boală. O boală ca un nufăr în plămân și care omoară toate florile dăruite. Sărăcia asociată din pricina cheltuielilor pentru cele anterioare.  Strâmtorarea fizică. Moartea. Inmormântarea cu voia Ţârclovnicului (sic). Durerea.
Dar ceea ce atrage cititorul este aceea că apar în textul relatării chestii mai altfel: podele care saltă, camere ce se rotunjesc după muzica lui Duke Elington, trotuare ce se înalță ori coboară, piane care alcătuiesc cocktailuri in funcție de melodia clapelor – cocktailuri cu gust de blues, boala care oprește lumina vitraliilor și a lămpilor, încăperi ce se micșorează pe măsură ce banii dispar, mai apoi semințe de pușcă ce încolțesc la căldura umană ori aparate ca smulgătorul de inimi sau ca sticletomorul. Etc, etc. Ce mai, atmosfera potrivită situațiilor.
Introduc un citat cu peisaj à la Vian: „Maşina se oprise în faţa unui hotel din marginea şoselei. Era şoseaua cea bună, netedă, nuanţată de reflexe fotogenice, cu copaci perfect cilindrici de ambele părţi, cu iarbă proaspătă, cu soare, cu vaci pe câmp, cu bariere mâncate de cari, cu garduri vii înflorite, cu mere în meri şi frunze uscate strânse-n grămăjoare, cu zăpadă din loc în loc, pentru varietatea peisajului, cu palmieri, mimoze şi pini nordici în grădina hotelului şi un argat roşcat şi ciufulit care păzea două oi şi un câine beat. De-o parte a şoselei bătea vântul; de cealaltă, nu. O alegeai pe care-ţi plăcea. Copacii făceau umbră doar din doi în doi, şi broaşte se găseau doar într-unul din şanţuri.”
Recunosc. Multe aluzii și câteva anagrame nu le-am înțeles. Doar pe Jean Sol Partre și pe ducesa de Bovouard plus cărțile lor i-am recunoscut. În rest sunt vorbe asociate timpului scrierii și sper că nu ați uitat că Vian a trăit între 1920 și 1959.
Aș vrea să vă sugerez și un cântec. Pe lângă cel de la comentariile postării anterioare…Mda. Nu prea știu cum să-l aleg. Gata. Este despre refuzul războiului. Se potrivește:


Iar celor cărora le plac citatele le ofer un alt link. Sub rezerva că nu pot le verifica autenticitatea și că muzica videoclipului mă stresează teribil. Link: https://www.youtube.com/watch?v=PGp0zDfIJ98+
Îmi imaginez că Boris Vian s-ar amuza teribil de ciulamaua făcută de mine în numele lui. 🙂
PS. Trebuie neapărat să adaug ceva: Omul a murit vizionând o redare cinematografică a unei scrieri de-a  lui.  Refuzul suprem. Ce bine că nu a prins zilele de azi ale televiziunilor. Nu?

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Literatură, Scriitori uitați și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

13 răspunsuri la Spuma zilelor. Boris Vian.

  1. Drugwash zice:

    M-ai pus să citesc în franceză, mi s-a încîlcit limba. 😀
    Undeva într-un colţ de memorie, numele lui îmi suna vag familiar, dar n-aş şti să spun de unde şi de ce. M-aş putea identifica în sănătatea precară a vîrstelor mici şi în orele prelungite de „muncă” (pe care unii o numesc distracţie).
    Nu cred c-aş fi în stare să citesc ceva care să-mi dea senzaţia continuă de beţie pe vapor în plină furtună. 🙂
    Despre război n-am ce spune decît un lucru: cine ridică sabia, de sabie să piară! 😉

    • vax-albina zice:

      Am început a-l reciti pe Vian pentru voi și am sfârșit prin a-l citi pentru mine. Încă nu m-am oprit. E bun internetul când știi ce cauți. Și da. Bolnav, bolnav, dar câtă dragoste de viață explodează din tot ce a scris și a cântat.
      PS de când am noul laptop (știu că-mi duceai grija) pot asculta melodii într-o veselie. Recuperez.

      • Drugwash zice:

        Într-o zi o să vin să verific (laptop-ul, dacă e nou). 🙂 Sper să nu fie încă una dintre promisiunile rămase a vorbă goală. Mă bucur însă că ţi-ai putut relua activitatea. 😉
        Citatul cu peisaj parcă nu era mai înainte, l-ai strecurat recent. Scrierea lui îmi dă o ciudată senzaţie de nelinişte.

        Lectură, vizionare, audiţie plăcută în continuare! 🙂

  2. Păcat că s-a sfârșit atât de tânăr. Doar din citatul tău – recunosc – că ar fi avut atât de multe și frumos de spus.

    • vax-albina zice:

      Dacă tot ți-a păcut îți mai transcriu o descriere. A străzii:
      STRADA îşi schimbase cu desăvârşire aspectul de când plecaseră Colin şi Chloe. Acum, frunzele copacilor erau mari şi casele îşi lepădau culoarea palidă, nuanţându-se într-un verde stins înainte de-a căpăta bejul molcom al verii. Caldarâmul devenea elastic şi delicat sub paşi, iar văzduhul mirosea a zmeură.
      Era încă rece, dar îndărătul ferestrelor cu geamuri albăstrui se ghicea vremea frumoasă. Flori verzi şi albastre creşteau de-a lungul trotuarelor şi în jurul tulpinilor lor firave seva şerpuia cu un uşor foşnet umed, ca o sărutare de melci
      .”

  3. În cercurile noastre, ale scriitorilor „mai vechi” era un nume foarte vehiculat. Mă bucur că mai există intelectuali care nu s-au deconectat de la valorile trecutului.

    • vax-albina zice:

      Nu am știut. Eu sunt un cititor cam singuratec. Acum îmi pare rău. Dacă aș fi participat la oarece cercuri literare aș fi putut să povestesc mai bine.
      Mă bucură aprecierea dumneavoastră.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s