A doua recenzie vALLuntar. Despre Rousseau.

rousseauIar vă povestesc în loc să scriu pe scurt…

Cartea citită şi prezentată vouă acum a fost compusă din mai multe articole scrise de Robert Vokler, a fost tradusă de Andrei State si a apărut la editura ALL după cum puteţi vedea în linkul de aici:  http://www.all.ro/colectia_o-scurta-introducere/rousseau.html
Modul de alcătuire a făcut ca volumul, ca scurtă introducere a scrierilor şi a personalităţii lui Rousseau, să fie dezvoltat în şase capitole:

1. Viaţa şi epoca unui cetăţean al Genevei
2. Cultură, muzică şi coruperea moravurilor
3. Natură umană şi societate civilă
4. Libertate, virtute şi cetăţenie
5. Religie, educaţie şi sexualitate
6. Visarea hoinarului.
Cartea este structurată pe idei şi nu pe etape ale vieţii scriitorului şi filozofului. Si cum unele idei se regăsesc în mai multe scrieri nu putem vorbi de o ordine cronologică a prezentării operelor lui Rousseau. Le amintesc doar pe cele mai importante, regăsite în carte: „Discurs asupra ştiinţelor şi artelor”, „Discurs asupra originii inegalităţilor”, „Discurs asupra economiei politice”, „Eseu despre originea limbilor”, „Contractul social”, „Emil”, „Noua Eloiză”. Nu lipsesc detaliate informaţii despre scrisorile scrise sau primite şi despre cei cu ale căror scrieri a intrat în conflict, aceştia fiind – la rândul lor – persoane cunoscute ale epocii. Menţionez totuşi că, în ciuda efectului prelungit al scrierilor de la revoluţia franceză şi pâna astăzi, cărţile lui Rousseau au fost interzise în Paris şi arse în Geneva acelor timpuri.
Pentru cei care nu ştiu încă: Jean Jacques Rousseau a fost un scriitor şi un filozof al secolului XVIII cu preocupări şi realizări deosebite în muzică şi în botanică. Unul dintre Iluminişti.
O persoană cu sensibilităţi rafinate, dar şi cu slăbiciuni de caracter. Un romantic exclus social şi condamnat la nefericire. Din ce în ce mai bănuitor şi chiar paranoic spre sfârşit. Alungat de prieteni, de autorităţi şi de biserică, dar admirat şi apreciat de o lume întreagă. Negat de alţi iluminişti ca Voltaire sau Diderot, admirat mai încolo de Kant şi Goethe şi  urmat -cu efect practic -de Robespierre pentru ideile sale preluate de revoluţia franceză: libertate, egalitate şi fraternitate.
Autorul face puţine consideraţii personale limitându-se la a relata ideile lui Rousseau şi argumentele celor care îl negau: filozofi, antropologi, anatomişti arhiepiscopi şi … procurori.

Vă transcriu pe scurt câteva din ideile lui Rousseau susţinute de autorul cărţii cu argumente, citate şi contraargumentele opozanţilor. Puse (de mine) cam amestecat. Pentru amănunte – cartea trebuie citită.
–  separarea între natura şi cultura omului.
–  există inegalitatea naturală, fizică şi cea morală, politică.
– artele şi ştiinţele sunt cauzele coruperii moralităţii umane căci duc la amorţeală şi pasivitate.
– un popor, odată ce a fost corupt nu se va mai putea întoarce la inocenţă.
– ordinea socială apasă asupra naturii noastre.
– legătura dintre virtute si neştiinţă (reformulată ulterior)
– legătura dintre excesul de bogăţie şi degradarea morală.
– primitivii nu cunoşteau ideea de „al tău” şi „al meu” – lucru apărut o dată cu proprietatea privată şi cu apariţia îngrozitoare a celor care „să râvnească lucruri care le prisosesc, în timp ce alţii sunt lihniţi de foame”;
– proprietatea privată – principiul fundamental al constrângerii şi al renunţării la libertate;
– „pe termen lung oamenii sunt ceea ce guvernele fac din ei”;
– un popor liber poate avea conducători şi nu stăpâni;
– despre religia omului, religia cetăţeanului şi religia preotului. Despre „necesitatea lui Dumnezeu ca provocator exterior şi ultim al mişcării tuturor lucrurilor.” Cu detalii foarte interesante.
– despre educaţia copilului care trebuie să aibă trei surse: natura, lucrurile şi oamenii. Despre interesul imediat al copilului. Comparaţia cu alte teorii ale timpului, oferite de autor.
– cea mai importantă regulă a educaţiei nu este aceea de a câştiga timp ci aceea de a-l pierde…Cititul e blestemul copilariei… (nota mea: Zău?!)
– idei primordiale ale fiinţei umane: dragostea de sine şi mila faţă de alţii. Despre mila şi despre slăbiciunea care ne face să fim sociabili.
– despre femei, ca obiecte ale admiraţiei, dar şi ale milei aproape de dispreţ. (nota mea: Zău, zău?!)
Gata. Citiţi cartea dacă vă interesează cum sună ideile desfăşurate şi contra-ideile emise. Autorul volumului este de admirat pentru migala cu care a ştiut să le alăture.
PS. Important. Recenzia face parte din campania vALLuntar a Grupului Editorial ALL susţinut de Romsilva. Pentru fiecare 15 comentatori se va planta un copac. Ultima zi valabilă a comentariilor – mâine 23 martie ora 23.59.
PPS. Vă mulţumesc pentru comentariile la recenzia anterioară (avem deja un copăcel) şi îndrăznesc să vă cer încă un efort.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Literatură, Scriitori uitați, Vorbe, vorbe, vorbe.... Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

28 de răspunsuri la A doua recenzie vALLuntar. Despre Rousseau.

  1. simplyeating zice:

    Habar nu am avut ca a fost compozitor de muzica clasica. Ca si filozof a fost un geniu, sunt mare fana.

    • vax-albina zice:

      Stai sa-ti scriu un citat mic (ca e din Rousseau si nu din autorul cartii) : „spre deosebire de pictura, care ne impresioneaza doar simtul vederii, muzica transporta ochiul in interiorul urechii si infatiseaza pana si obiecte altminteri invizibile ca noaptea, somnul, singuratatea sau tacerea….”

    • vax-albina zice:

      Referitor la fana ce esti: la tine e cartea Intelepciunea Nebunului a lui Lion Feuchtwanger, o carte superba si romantata despre viata lui Rousseau ?
      P.S. Si eu eram fana pana cand am citit cartea lui Robert Vokler si am descoperit ca Rousseau si-a abandonat toti cei 5 copii in grija statului pe care il critica. Mai cujet.

  2. Dan zice:

    Pe mine mă sperie partea cu „un popor, odată ce a fost corupt nu se va mai putea întoarce la inocenţă”. Deci suntem condamnaţi. După Rousseau, desigur…

  3. Constantin Mihul zice:

    Cred ca nici inainte, pentru ca e clar ca era „coruptibil”!

  4. Radu zice:

    interesante antiteze… pe mine m-ati facut curios

  5. mpetcu zice:

    L-am studiat in timpul facultatii la limba si literatura franceza, dar recunosc, insuficient. Imi pare rau acum! Felicitari pentru recenzie!

  6. Ioana U. zice:

    ” Studiati natura si urmati calea pe care v-o arata ea . ” Curand vom studia natura intr-un loc mai bun , mai verde….. Superb !!!!

  7. abisurile zice:

    Interesant , interesant , mi-am tot zis ca m-apuc sa cites operele filozofilor celebri, pus pe lista !

  8. simsim zice:

    am pe teancul care-si asteapta randul si o carte despre Rousseau si sunt tare curioasa daca o sa-mi placa. felicitari pentru recenzie si spor la copacei:)

  9. Monica zice:

    Datorită recenziilor făcute de tine o să reîncep să citesc, ceea ce de obicei nu mai am timp…. dar voi face un efort, care de fapt poate fi o plăcere. Mulțumesc și mai așteptăm, acuma dacă tot ai pornit pe calea asta 🙂 .

    • vax-albina zice:

      Stii doar ca le povesteam copiilor la masa de seara ce am mai citit. S-ar putea sa reincep. Sunt atatea carti deosebite si voi, tinerii, nu mai aveti timp. Macar sa va dau o idee.

  10. Claudia Capatina zice:

    Multumesc de ocazia de a-l revizita intr-o maniera foarte eleganta si la obiect pe JJ Rousseau. Il caut pe Amazon sa-l recitesc! Bafta in continuare

  11. Mirela zice:

    Multumesc si eu pentru inca o recenzie captivanta. Iarna inca nu se da dusa asa ca poate o sa ai in continuare conditii, la gura sobei, sa mai creezi, ca de cititori sigur nu vei duce lipsa. Pup 🙂

  12. kemet zice:

    Am studiat (pe repede-înainte, e adevărat) ideile lui Rousseau la filozofie, dar nu am stat niciodată să mă întreb cum a fost omul Rousseau, cel cu „slăbiciuni de caracter” şi „romanticul exclus social”… Mulţumesc pentru recenzie, aşa am aflat şi eu de cartea asta, o voi citi cât mai curând.

  13. Alina zice:

    Foarte interesant, trebuie citit si insusit la nivel personal

  14. Drugwash zice:

    Mda, din păcate time’s up şi eu am ajuns la spartul tîrgului. Cam ca sîmbăta trecută la obor, cînd deja majoritatea strînseseră „cortul”. Sorry, am avut prea multe pe cap.

    Despre Jeje pot spune că gîndim aproape la fel, cu mici diferenţe. Mai mult nici nu mai are rost să spun, acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s