Muzică de duminică. Aberaţii sonore.

E o altă duminică din şir. Sunt încă sub efectul zugrăvitului recent şi lucrurile nu au revenit la locurile lor. La propriu şi la figurat.
Nu am avut liniştea potrivită să mai bâzâi pe aici, aşa că aberez puţin pe lângă Ada Milea (pe care o admir). Ea – sonor si eu – printre rânduri.
Ruginim cu toţii, se pare, in timp ce unii ronţăie „grădina”. Şi chiar dacă simţim că Ceauşescu nu a murit, trebuie să facem cumva ca să fie altfel.

Mulţumesc Ada Milea. „Aberaţiile” tale sunt sonore şi mă reprezintă. Aştept continuarea.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Muzică, Vorbe, vorbe, vorbe.... Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Muzică de duminică. Aberaţii sonore.

  1. abisurile zice:

    Muzica asta chiar se potriveste cu vremea de afara. Gri si vantuita. Iti doresc un rest de duminica un pic mai la locul lui si o saptamana verde si asezata acolo unde i se cuvine.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s