Biblioteca inutilă în generaţia YouTube.

Multe chestii au fost noutăţi pentru mine.  Nu exista internet pe care să mă informez. Căsătoria mea civilă a fost prima la care am asistat şi care m-a şocat că a durat doar două minute. Căsătoria religioasă a fost prima, la fel. Rochia albă, mini, cu paiete şi franjuri, era împrumutată de la Corina, colega mea de cameră la cămin, pantofii albi erau împrumutaţi de la naşă, bucăţica de voal cu două floricele era închiriată de la un magazin de pălării de pe strada alăturată. A fost un ritual interesant, atât cât am putut pricepe.  Asta  ca să nu vorbim de alte momente intime pentru care nu m-a pregătit nimeni, nici mama, nici manualul de anatomie, nici cărţile foarte ambigue în descrieri.  Şi naşterea fiului meu a fost prima suferinţă cumplită în care m-am văzut implicată căci filmele evitau să dea alte amănunte înafara scâncetului bebeluşului nou apărut pe lume. A fost mai grea decât aş fi crezut şi doctorul cerând un forceps a fost ultimul lucru de care îmi amintesc înainte de a fi adormită. Fetiţa mea a fost primul bebeluş pe care l-am văzut imediat după naştere şi imaginea ei o reţin şi acum.
Mă şi mir că am rezistat la noianul de noutăţi pe care viaţa mi le-a oferit. Îi mulţumesc.
Şi au venit anii 90. Şi au apărut pamperşii. Adulţii de azi, copiii de după revoluţie, s-au căcat pe ei până când s-au săturat şi au renunţat.  Copiii mei cu scutece de finet erau ţinuţi pe oliţă încă de la cinci luni iar la un an puteai şti că nu mai suportă murdărirea chiloţeilor.
Acum e generaţia YouTube.
Am strâns degeaba o groază de cărţi. Dicţionare pentru diferite specializări, cărţi de matematică de nivel universitar pe care nu le mai vrea nicio bibliotecă ca donaţie, cărţi cu idei practice de croitorie,tricotaj sau bricolaj, cărţi despre plante, cărţi cu reţete pe care le găseşti acum explicate pas cu pas pe site-uri şi bloguri, cărţi de artă cu imagini mult inferioare unor imagini de pe net. Cărţi de istorie apărute înainte de 89 în care ruşii se luptau cu nemţii şi japonezii cu americanii iar românii erau un neam curajos care îşi iubea pământul patriei. ( Singura concluzie a acelor cărţi: milioane de oameni au murit degeaba.)
Acum e generaţia YouTube.
Acum oricine poate afla orice îl interesează.  Chestii de viaţă sau doar teorie. Muzică, filme, istorie, ştiinţă, religie, scenete, prepararea pâinii, a cozonacului sau a chiftelelor.
Cumva îi invidiez pe tinerii de astăzi. Pot afla aprioric care le sunt optiunile si care sunt efectele acestora. Pot învăţa dacă vor să înveţe sau se pot distra dacă asta îşi doresc. Efortul lor e mult mai mic decât cel al generaţiei mele care trebuia să citească vrafuri de cărţi până a afla ceea ce o interesează. Sper ca tinerii de astăzi să devină oameni superinteligenţi care să decidă un viitor logic şi corect al lumii, pe baza informaţiilor culese. Altfel YouTube e degeaba, precum cărţile mele.
Dar ca să închei într’o notă optimistă declar YouTube ca fiind minunat. Am găsit acolo cântecul pe care îl cântam în excursiile şcolii pe când Lică, acum un moşu-lică cu mustaţă, ne acompania la chitară.  Am găsit chiar versiunea din filmul Tinerii apărut în anii 60.


Şi sunt convinsă că YouTube e de nepreţuit mai ales după ce am vizualizat construcţii geometrice greu de imaginat uneori, ca fractalii sau ca tesseractul. Vreau doar să adaug că tesseractul e acea hiper construcţie care este echivalentă cubului din spaţiul cu trei dimensiuni, într-un spaţiu cu patru dimensiuni. Vi-l puteţi imagina? Folosiţi YouTube, dar nu vă opriţi la formaţia cu acelaşi nume. Sau opriţi-vă. Este alegerea voastră.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Vorbe, vorbe, vorbe.... Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

15 răspunsuri la Biblioteca inutilă în generaţia YouTube.

  1. Lotus zice:

    Impresionant articolul. YouTube e undeva la mijloc. S-ar putea spune generaţia Wikipedia (dacă ne referim la autoeducare) sau generaţia Facebook (dacă ne referim la a trăi iluzia unei vieţi sociale, în virtual). Cam aşa este. Totuşi, sexy înseamnă să se întrezărească şi nu să se vadă tot. Iar o serie de nuduri care arată totul zi de zi nu mai sunt sexy. Sau crezi că cine caută ceva pe Wikipedia mai trăieşte emoţia citirii acelor rânduri în paginile unei cărţi copertate? Eu nu cred. Ştiinţa se profanează, se desacralizează într-un anumit sens prin această accesibilitate foarte mare. Da, există o grămadă de referate pe net pe orice subiect doreşti. Şi ce se face cu ele? Se descarcă şi se prezintă profesorilor ca şi cum ar fi ale tale…

    • Vexare zice:

      @lotus: Rugam frumos comentatorii de elita ai internetului sa nu transforme pareri si experiente negative personale in generalizari.
      Nu exista nimic sacru in stiinta, propozitia e complet lipsita de sens.

      „(dacă ne referim la a trăi iluzia unei vieţi sociale, în virtual).”

      Ai si argumente sa sustii asta? De fapt pentru tineri, care de obicei nu au bani, retelele sociale si comunicarea in timp real(gratuita in cazul de fata) le permit sa mentina legatura. Nu este nicidecum iluzorie; pe sistemul tau si mesajul sms este tot iluzoriu?

      Retelele sociale mai elimina si multe piedici, cum am ar fi reintalnirea/comunicarea cu foste cunostinte(numere de telefon pierdute, etc) sau retrairea amintirilor de grup(chemat prieteni) prin poze, care inainte se facea cu o poza facuta la cine stie cat timp(trebuia cumparat film si developat) sau vreun album de poze facut la sfarsit de an scolar(vorbim despre tineri in cazul de fata, dar putem ‘analoga’ cu un botez sau similar) cu poze mici bagate-n tipla si dosare; desi moda asta apartine vestului.

      Cat de sanatoasa este comunicarea la distanta ramane la judecata celor care o folosesc, dupa propiul sistemul de valori, care nu se poate generaliza.

      Asta cu ‘copii sunt prosti si nu stiu de capul lor si vai internetul le mananca zilele si ii indeamna la tampenii’ e demagogie demna de ziara de gen Cancan sau StirileProTV care apeleaza la prejudecatile si mintea ingusta a spectatorilor.

      @autoare:

      Cumva îi invidiez pe tinerii de astăzi. Pot afla aprioric care le sunt optiunile si care sunt efectele acestora. Pot învăţa dacă vor să înveţe sau se pot distra dacă asta îşi doresc.

      Atata timp cat ei insisi isi dau seama ca pot face asta, da; dar in caz contrar nu se sustine argumentul, si imi pare ca-i foarte frecvent sa nu se intereseze pentru asa ceva.

      In acelasi timp ar trebui subliniat ca internetul reprezinta un fel de societate descentralizata unde interactioneaza oameni, astfel indiferent unde si cat ar cauta, acele ‘optiuni’ raman la judecata utilizatorilor cu care comunica solicitantul si in consecinta ar putea fi indrumat gresit.

    • Lotus zice:

      @Vexare Comunicarea asta virtuală e o monedă cu două feţe. Dacă o controlezi atunci ai o viaţă reală, dacă te controlează ea pe tine atunci ai o viaţă iluzorie. La fel şi cu sms-urile.

      Din cele mai pozitive intenţii îţi spun că am remarcat la tine în ultima vreme (nu zic că nu s-ar putea să mă înşel dar dacă nu mă înşel poate ţi-e utilă informaţia) o tendinţă de a adopta poziţia lui Gică Contra. Indiferent că cineva se declară pro sau contra unui lucru, sau că are o opinie opusă opiniei tale sau din contră, aliniată cu ea, tu găseşti ceva de criticat.

      Riscul e că astfel pierzi perspectiva de ansamblu, respectiv ce a vrut să transmită celălalt, şi te pierzi în analize pe fragmente, care luate separat nu înseamnă nimic.

      • Vexare zice:

        Ai tu mania persecutiei.

        Argumentarea ta e fragmentata-n mai multe chestii care nu au una de a face cu alta si/unde incerci sa-ti dai trairile ca etalon, asa ca am separat singura chestie pe care merita discutat.

        Scuza-ma ca vroiam sa te scot din retorica pesimista populara, in care deja crezi din pacate.

      • vax-albina zice:

        @Lotus, @Vexare
        Mi se pare sau mi se pare că se potriveşte expresia: „Qui s’aime se taquine”

      • Lotus zice:

        @vax_albina
        Ţi se pare. De altfel suntem amândoi reprezentanţi ai sexului tare.

      • Vexare zice:

        Are el ceva cruciada personala pe alta tema si nu vad de ce o introduce aici caci nu are de a face cu subiectul, da’ pe mine ma distreaza.

  2. Pingback: Mozaic (1) | Simplu

  3. Internetul e un mare castig al ultimelor doua decenii in ceea ce priveste comunicarea si accesul la informatie. A schimbat practic lumea in mai putin de o generatie. Faptul ca poti gasi (aproape) orice din domeniul culturii, stiintei pe Internet e un lucru bun.

    Dar are si efectele lui negative, colaterale. Accesul la prea multa informatie (nefiltrata / nestructurata) poate fi uneori la fel de daunator ca si lispsa informatiei. Cel putin pentru unii.
    Dar cei mai afectati par a fi tocmai reprezentantii generatiei Youtube, cum o numesti. Ei refuza toata avalansa de informatii valoroase produse de generatiile dinainte, si ca orice generatie, isi creeaza propriile valori (barfe mondene, Facebook, clipuri haioase pe Youtube, …). Din pacate aceste valori par a fi destul de joase, ceea ce se reflecta si in rezultatele generatiei: interesul scazut pentru scoala, calitatea absolventilor, superficialitatea ideilor, corectitudinea gramaticala a textelor, mesajelor, comentariilor publicate, ..

    Sau poate e directia generala in care merge societatea noastra? Adolescentii se indobitocesc cu Facebook, adultii cu TV-ul, femeile cu mondenul, barbatii cu fotbalul, … Poate cand se va constata ca nu mai avem nevoie de carte scrisa, ii vom da foc in piata publica (de bunavoie, de data asta).

  4. vax-albina zice:

    @Lotus, Vexare, Ovidiu,
    Vă mulţumesc pentru comentarii. YouTube, Wikipedia, Facebook sunt zone complet diferite aşa cum aţi semnalat. Fiecare poate alege.
    Cred totuşi că pamperşii fac diferenţa. Când te obişnuieşti cu murdăria de mic, e greu să scapi de ea. Pamperşii fac copiii să accepte mizeria când sunt adulţi şi părinţii să devină indiferenţi. Prea ne-am degradat şi nu găsesc altă explicaţie.

    • Ideea ca felul in care ai fost ingrijit (cu pampers sau scutece traditionale) iti marcheaza felul de a fi, si diferentiaza tipul de utilizator de internet care vei fi e de fapt baza unei adevarate filozofii, posibil adevarata.
      Atat pampersul, cat si anumite aplicatii din zona de Internet, cum de fapt toata societatea occidentala bazata pe consum au in comun cateva cuvinte cheie: facil, comod, distractie, superficialitate, nu-ti fa griji, nu-ti bate capul, nu gandi prea mult. Mai putem adauga dependenta, control, omogenitate, predictibilitate, usor de manipulat si guvernat… Acum in sfarsit inteleg si de ce nu-mi place Facebookul 😉

  5. Pai esenta filozofiei, „pampers-ul face diferenta” iti apartine. Restul sunt detalii de stil.

    Acum traim si vremurile in care parintii care n-au crescut cu pampers, isi cresc copiii dupa „moda” pampers. Generatia tranzitiei la pampers.

  6. vax-albina zice:

    Profit de vizita voastră ca să vă semnalez un link interesant pe care poate l-aţi vazut deja: http://andronache.wblog.ro/2012/06/21/romania-barbara/ Citez două secvenţe care mi se pare că se potrivesc discuţiei :
    „Oamenii nu mai au prieteni, ci amici. Tinerii nu mai trăiesc poveşti de dragoste, ci „relaţii“. Nu mai jucăm table cu vecinii, ci îi spionăm să vedem cine intră şi cine iese din casa lor. Când vedem pe stradă o veche cunoştinţă, o evităm, gândindu-ne că ne-ar putea plictisi cu evocarea amintirilor comune. Nu mai avem timp de nimeni, dar avem timp de talk-show-uri TV. Tehnica ne-a izolat în case. „Băcănia din colţ“ a devenit o legendă. Putem comanda pe internet orice, de la plastilină la computere. În supermarketuri trecem pe la casele de marcat ca oile prin strungă.”
    „Oamenii trebuie şi ei să progreseze, să înveţe a deveni numere şi ID-uri. Să facă eforturi de a deveni „monştri sacri“, factori de producţie, electori, eşantioane reprezentative, „cap de locuitor“, „subiecţi“, „focus grup“. Orice, dar nu oameni.”

  7. Pingback: Teoria chibritului şi alăptarea. | Jurnal de fraieră

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s