Pe vremea mea. Şi Romtelecom astăzi.

Lăsăm politica la o parte. Azi voi face ce ştiu cel mai bine. Voi bombăni şi mă voi văicări.
Pe vremea mea, când abia se inventau calculatoarele, se scria soft de bază. Se construiau librăriile şi toate rutinele necesare folosirii unui calculator. Nu exista nimic.  Îmi amintesc încă şi v-am pus o poză din carneţelul cu  subrutine. O foaie mai puţin pătată de vreme.
Pe vremea mea, am primit, prin excepţie, un certificat de inovator software de care am fost foarte mândră. Câţi  dintre copiii de astăzi îşi dau seama despre ce se află în spatele progrămelelor pe care le folosesc, a jocurilor sau a butoanelor? Eu programam începând de la citirea unei taste, afişarea celor citite şi, eventual, lansarea unui alt progrămel sau joc. Conversii, control sau acţionări de procese industriale, soft autonom pentru multiplexoare, lansări de mesaje prin protocoale de teletransmisie şi orice vă puteţi imagina.
Pe vremea mea, nu exista nici un program depanator care să-ţi arate unde ai greşit. Manualele de Assiris erau puţine, de microprocesoare 8008 sau 8080 mai deloc.
Nu existau ecrane până prin 79 iar rezultatele apăreau pe nişte listinguri imense, inclusiv cu memoria folosită căci citirea acesteia folosea la depistarea erorilor.
Pe vremea mea, datele se introduceau pe teancuri de cartele, eventual pe bandă de hârtie sau de la consolă, iar consola calculatorului avea un rol foarte important. Uneori, eu, care programam soft de bază, introduceam programul direct de la cheile de pe panoul computerului, în cod maşină.
Era o lume specială cu puţini avizaţi. Trebuia să ai logică şi să ştii să desfaci orice cerinţă pe care o adresai computerului în paşi simpli. Asta s-a cam uitat.
Acum au toţi calculatoare şi le folosesc cu dibăcie mai mare sau mai mică.
Există şi azi o lume a programatorilor. Unii muncesc din greu iar unii doar se fac. Unii lucrează încă în limbaje depăşite precum foxpro sau cobol ca aceia de la finanţe. Ăştia trebuie reciclaţi. Sume imense cheltuite aiurea. Stop. Am zis că nu trec la politică.
Aş introduce ca obligatorie învăţarea în şcoală a unui limbaj de programare. În special pentru faptul că te obligă să desfaci în paşi elementari orice problemă. Te învaţă să gândeşti algoritmic. A cerut-o şi Descartes cu regula analizei din metoda lui.
Pe vremea mea, lucrurile aveau valoare sau, altfel zis, banul avea altă valoare. Ciorapii se cârpeau, scutecele se fierbeau şi se refoloseau, aparatura sau mobila se repara şi lustruia. Computerele se depanau iar inginerul înlocuia doar componenta stricată sau circuitul defect. Acum se schimbă întreaga placă cu probleme. Simplu, prostesc, dar necesar unei societăţi de consum.
Pe vremea mea,  şcoala ne obliga să facem exerciţii de memorare a formulelor sau a poeziilor. Ne antrenam mintea pentru viitor.
Astăzi nu mai ştim să gândim. Nu mai ştim să memorăm. Dăm copy/paste şi ni se pare că suntem deştepţi. Ne informăm pe google şi ni se pare că suntem deştepţi. Rezultatele se văd peste tot.
Astăzi se aruncă tot. De ce să ne mirăm că şi relaţiile ţin mai puţin? În politică şi în familie. Nu mai ştim să reparăm. De ce sa ne mai mirăm de superficialitatea zilelor, a ştirilor, a mass- media?
Doar colecţionarii mai păstrează vechituri iar cărţile tipărite vor deveni o amintire până când soarele va distruge, cumva, reţelele de electricitate şi va trebui să ne întoarcem în timp.

P.S. Pe vremea mea nu existau Call Center-uri ca acela de la Romtelecom, plin de tineri amabili dar complet nepregătiţi profesional. Nişte roboţi umani, vai de ei. Care funcţionează ca un tampon între utilizatorii de internet si amărâţii de „specialişti”, plătiţi prost şi depăşiţi de probleme. Promit să revin căci nu vor să-mi ofere IP dinamic aşa cum au promis în contract, nici viteza pe care o declară. Noroc cu trilema că am descoperit păcăleala. Aş vrea, ca temporar, să citesc trilema.com mai uşor.
P.P.S. Oare unde eşti Ana Ghimpu, fata deşteaptă de la Romtelecom? Pisicuţa Scarlet e sănătoasă?

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Pe vremea mea, Vorbe, vorbe, vorbe... și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Pe vremea mea. Şi Romtelecom astăzi.

  1. Dana zice:

    Am impresia ca am crescut prin aceleasi vremuri. Asirisul era o culme dificil de atins dar totusi posibil de atins cu putin efort. Primele lectii de informatica in liceu au fost regulile eficiente de perforare a cartelelor. Informaticieni ? Mai intai de baza bazelor, perforarea, verificarea. Mai apoi doar compilarea si … cu putin noroc rularea (asta daca aveai sansa sa nu gresesti algoritmul ). Caci altfel … retour à la case de départ … Informatica nu era pentru oricine . Trebuia o anumita rabdare si o ceva logica in idei. Dar ce bine mi-a prins , zau ! Nu regret nimic.

    • vax-albina zice:

      Se pare că faci parte din generaţia copiilor mei. Mă bucur. Pe vremea mea erau doar două calculatoare în Bucureşti. Abia apoi s-a mărit dotarea cu 100% si au ajuns la patru. Universitate, CEPECA, ICI, ITC. Două IBM, două FELIX C-256. Zău.

      • Dana zice:

        Eu am lucrat nitel la ITC – dar numai studii. Probabil calculatorul cu pricina era deja prea prizat 😉 si mai apoi pe cel mai mare IBM din tara (la epoca aceea era o chestie … )

  2. Ovidiu zice:

    Se pare ca ai facut o fixatie pentru trilema. E al doilea post care atinge problema aceesului restrictionat acolo 🙂

    Nu e nevoie de cursuri de programare in scoala. De logica ar fi destul, pe langa atata matematica seaca.

    Oare cum ne vor privi pe noi (utilizatorii de tehnologie de azi) cei de peste 15-20 de ani, cand noi vom sta tot pe laptop, iar ei vor prefera tehnologii holografice sau mai stiu eu ce?

    • vax-albina zice:

      1. Mulţumesc pentru vizită. Într-o logică TRIvalentă prima ta afirmaţie poate avea valoarea „posibil”. Fiecare alege ceea ce i se potriveşte. Nu am vrut să critic ci doar să semnalez un blog interesant.
      2. Matematica nu e seacă. E un joc perfect „restricţionat”. Cu rădăcini în lumea fizică.
      3. Cum eu am rezistat la patru generaţii de calculatoare (cu sisteme de operare complet diferite) va trebui să vă adaptaţi şi voi la cele care vor folosi logica polivalentă în sisteme de inteligenţă artificială. Vă invidiez.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s