Teoria semnificaţiei şi grupările de bloguri.

Am descoperit că sunt ca un simplu termometru. Orice termometru are mica sa „lume proprie”: el va răspunde la variaţiile de temperatură – element semnificativ pentru „Umwelt”-ul lui, dar nu va răspunde la modificările de umiditate, care nu fac parte din „teritoriul său de semnificaţie”. Aşa se explică de ce urmăresc doar unele bloguri: ele fac parte din lumea mea, care, din fericire, se extinde. Nu are sens să speculez sau să dezvolt ideea. Sunteţi prietenii mei inteligenţi.
Şi aşa ajung să vă povestesc despre teoria semnificaţiei, aparută acum 300 de ani, în 1713,  cu „paradoxul de la Saint Petersbourg” al lui Daniel Bernoulli, din marea familie de cunoscuţi matematicieni.
În cuvintele lui Daniel Bernoulli: „The determination of the value of an item must not be based on the price, but rather on the utility it yields…. There is no doubt that a gain of one thousand ducats is more significant to the pauper than to a rich man though both gain the same amount”.
Adică, pe româneşte (citat): „o rublă are mereu aceeaşi valoare? pentru un nevoiaş fără nici o copeică în pungă, o rublă găsită pe uliţă are oare aceeaşi „însemnătate” ca pentru posesorul a 100.000 de ruble?”  Răspunsul e: NU.
Dar „valorile” aşa zis nemateriale? O bijuterie de familie are aceeaşi valoare pentru urmaşi ca pentru un străin, amator de podoabe? Raspunsul e: NU.
După aproape 200 de ani de la aceste consideraţii (puse în formă matematică) Joachim von Uexküll a pus bazele unei doctrine de viitor : „ingineria semnificaţiei”
J. von Uexküll pleacă de la ideea că nu există medii înconjurătoare globale, identice pentru toţi subiecţii ci medii specifice fiecărui subiect. El numeşte acest mediu specific fiecăruia:”Umwelt”.
„Umwelt”-ul  unui fluture nu este acelaşi cu „Umwelt”-ul unui salcâm sau cu cel al unui cerb, chiar dacă fluturele, salcâmul sau cerbul trăiesc împreună în acelaşi colţ de pădure, acelaşi mediu înconjurător. Alte exemple din lumea vieţuitoarelor aici: http://evolutionism.wordpress.com/2007/04/11/umwelt/
Citesc cum că medicul şi gânditorul român Grigore T. Popa a transferat ideile lui Uexkull în  viaţa socială şi intelectuală: locuitorii unui acelaşi oraş îşi aleg în mod diferit lumea lor proprie: unii preferă sportul, alţii muzica (diverse forme de muzică), alţii cercetarea ştiinţifică sau artele plastice. Într-o bibliotecă publică unii citesc istorie, alţii chimie sau matematică. ( Nu erau bloguri pe vremea lui 🙂 )
Pe scurt:
Elementele mulţimii „elementelor de semnificaţie” se pot grupa în submulţimi numite cercuri funcţionale şi unele elemente aparţin mai multor cercuri. Unele elemente aparţin mai multor lumi şi, în cadrul aceleaşi lumi, mai multor cercuri funcţionale. De exemplu: în „Umwelt-ul” unei intreprinderi de comerţ exterior PIAŢA MONDIALĂ face parte în acelaşi  timp din cercul informaţional, din cel al aprovizionării, din cercul desfacerii şi din cercul competiţiei.
În general, delimitarea teritoriului de semnificaţie se face în trei etape:
I.   baleiajul „împrejurimii”;
II.  rafinarea (selectarea) elementelor de semnificaţie;
III.  ordonarea lor.
Lemele teoriei:
L 1. – lema ordonării: elementele de semnificaţie se ierarhizează pe nivele de însemnatate (relevance levels) .
L 2. – lema variaţiei în timp: ordinea elementelor de semnificaţie îşi modifică, uneori, cu trecerea timpului, coordonatele.
De exemplu: pentru omidă FRUNZA este un element inclus în cercul hranei, dar pentru fluturele insectei frunza aparţine cercului odihnei.
L 3. – lema interdependenţei (şi a ponderii). De exemplu: lectura unei cărţi are o mai mare însemnătate în cercul „cunoaşterii” decât în cel  al „divertismentului”.
L 4. – lema inducţiei: semnificaţiile pot fi transferate de la un subiect la altul. De exemplu: în artă prin imitaţie şi educaţie, în tehnică datorită descoperirilor ştiinţifice, etc…
Etc.
Dacă vă interesează dezvoltarea conceptelor prezentate pe scurt, mai săpaţi şi voi pe net.
Eu am regăsit cartea lui Pierre Verone – „Inventica” (1983) şi m-am gândit să vă împărtăşesc şi vouă din cele recitite.
P.S. Sper sa vă regăsesc mereu în lumea mea.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Aiureli, Vorbe, vorbe, vorbe... și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Teoria semnificaţiei şi grupările de bloguri.

  1. oindivida zice:

    Valoarea este relativa pentru ca utilitatea este relativa. (Valoare= utilitate/cost)

    • vax-albina zice:

      raspund cu un banc:
      „A fost o data un evreu intelept. Si zicea el ca totul se poate reduce la ce ai in cap. Il chema Solomon.
      Dupa el, a venit un alt evreu intelept. Si zicea el ca totul se poate reduce la ce ai in inima. Il chema Iisus.
      Dupa el, a venit un al treilea evreu intelept. Si zicea el ca totul se poate reduce la ce ai in stomac. Il chema Marx.
      Dupa el, a venit un al patrulea evreu intelept si a zis ca totul se poate reduce la ce ai intre picioare. Il chema Freud.
      La sfarsit, a venit un alt evreu, mai intelept decat toti (pe nume Einstein) si a zis: „Totul e relativ”
      PS nu sunt evreica, nu ca asta ar fi o problema (plagiat din Seinfeld)

  2. Mirela zice:

    Eu nu te stiam/ citeam acum un an. Asa ca ma bucur acum de ce scriai in vremea aia… si mai dau si cate un ding, semn ca am trecut pe aici 😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s